Știința solului

Curs
9.2/10 (5 voturi)
Domeniu: Ecologie
Conține 78 fișiere: doc
Pagini : 78 în total
Cuvinte : 19001
Mărime: 495.56KB (arhivat)
Publicat de: Luca Biro
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Antohi

Extras din curs

ACIDITATEA ACTUALA SAU PH-UL SOLULUI

Apa pe seama careia se formeaza solutia solului provine din precipitatii. Apa de ploaie contine totdeauna dizolvate in ea diferite cantitati de CO2, motiv pentru care are un caracter acid. Daca apa de ploaie nu ar dizolva si dispersa coloidal diferiti compusi din sol ci ar ramane ca atare, ar avea o reactie acida care ar depinde de cantitatea de CO2 dizolvata, care la randul ei este determinata de concentratia CO2 din aerul atmosferei. Daca solul contine compusi cu caracter bazic, solutia formata capata un caracter alcalin. In aceasta situatie se gasesc solurile care contin saruri ce hidrolizeaza alcalin.

De exemplu, CaCO3, MgCO3, NaCO3 sub actiunea apei hidrolizeaza. Prin hidroliza rezulta H2CO3 si bazele respective (Ca(OH)2, Mg(OH)3, NaOH). Aceste baze disociaza eliberand cantitati mari de ioni OH care imprima solutiei solului un caracter puternic alcalin. In seria CaCO3, MgCO3, NaCO3, cea mai mare alcalinitate o da NaCO3, iar cea mai mica alcalinitate CaCO3. Acest lucru se datoreaza caracterului bazic si solubilitatii care cresc in aceasta ordine de la CaCO3 la NaCO3.

NaCO3 (sodă), avand caracterul bazic cel mai accentuat si solubilitatea foarte mare, da o alcalinitate puternica determinand un pH>12.

CaCO3, avand un caracter bazic mai mic si o solubilitate mai redusa, da un pH in jur de 10. O pozitie intermediara o are MgCO3. In sol insa, CaCO3 nu da o reactie prea alcalina deoarece intervine si CO2. Sub influenta apei din sol incarcata cu CO2, CaCO3 se transforma in bicarbonat de calciu Ca(CO3)2. Acesta are un caracter mai slab bazic, ceea ce face ca solutia solului sa capete un pH mai mic.

ACIDITATEA POTENTIALA A SOLULUI

Denumirea de aciditate potentiala vine de la faptul ca ionii de hidrogen adsorbiti de complexul coloidal nu dau aciditate decat prin trecerea lor in solutie. Aciditatea potentiala a solului este cu atat mai amre cu cat acesta este mai debazificat. La acelasi grad de debazificare (V), aciditatea potentiala este cu atat mai mare cu cat capacitatea totala de schimb cationic (T) este mai mare. Pentru a exprima diferentiat aciditatea potentiala a solului s-au introdus termenii de aciditate de schimb, aciditate hidrolitica si aciditate de neutralizare.

Aciditatea de schimb reprezinta acea parte din aciditatea potentiala care este data de ionii de hidrogen pusi in libertate de complexul adsorbtiv prin tratarea solului cu o solutie normala a unei sări neutre. Tratand acest sol cu o solutie normala de KCl.

Aciditatea hidrolitica reprezinta acea parte din aciditatea potentiala data de cantitatea de ioni de hidrogen pusi in libertate de complexul adsorbtiv prin tratarea solului cu o solutie normala a unei sari ce hidrolizeaza alcalin de obicei la tratarea solului cu acetat de calciu.

La tratarea solului cu o baza, intreaga cantitate de ioni de hidrogen este pusa in libertate de complexul adsorbtiv, aceasta reprezentand capacitatea de neutralizare.

Diferentele dintre cele 3 forme ale aciditatii potentiale sunt date de cantitatile de ioni de hidrogen eliberati de complexul adsorbtiv al solului cantitati exprimate in me H+/100 g sol. Dreptunghi ( Ca, Mg, 3 H, H, Na, K, 2 H) + KCl -> Dr (Ca, Mg, 3 H, K, Na, K, 2 H) + HCl.// Dr (Ca, Mg, 3 H, H, Na, K, 2 H) + 2 Ca(CH3COO)2 -> Dr (Ca, Mg, 3 H, K, Na, K, 2H) + 4 CH3COOH.

ROLUL REACTIEI SOLULUI

Reactia solului are o importanta deosebita atat pentru caracterizarea generala a solurilor cat si pentru practica agricola. Valorile pH reprezinta indici deosebit de importanti pentru caracterizarea solurilor. In functie de reactia exprimata prin pH, solurile se impart in: soluri cu reactie extrem de acida, cu reactie puternic acida, moderat acida, slab acida, neutra, slab alcalina, alcalina si puternic alcalina. Reactia are o influenta deosebita asupra numarului si asupra intensitatii activitatii microorganismelor din sol. Ca linie generala, actinomicetele se dezvolta cu precadere in conditii de reactie de pH cuprins intre 7 – 7,5, bacteriile in conditii de pH cuprins intre 6 – 8, iar ciupercile in conditii de pH cuprins intre 4 – 5.

Dr (Ca, Mg, 3 H, K, H, K, 2 H) + 6 NaOH -> Dr ( Ca, mg, 3 Na, Na, Na, K, 2 Na) + 6 H2O.

O influenta deosebita exercita pH-ul asupra vegetatiei spontane si cultivate. In decursul timpului, diferitele specii din vegetatia spontana s-au adaptat la anumite conditii de mediu si prin urmare la anumite conditii de reactie a solului. Uneori, intre reactia solului si plante exista o stransa legatura incat plantele respective servesc ca indicatori ai reactiei solului. Reactia solului prezinta o importanta deosebita si in legatura cu plantele cultivate. Solurile acide sunt sarace sau uneori lipsite de calciu, element deosebit de important pentru viata plantelor. Reactia prea acida impiedica cresterea si dezvoltarea plantelor si prin faptul ca provoaca aparitia in solutia solului a unor cantitati mari de fier, aluminiu si mangan care depasind limita de toleranta a plantelor devin toxice.

Influenta negativa in legatura cu cresterea plantelor exercita si reactia puternic alcalina reprezentata de un pH in jur de 9. In functie de cerintele plantelor pentru pH se pot alege culturile corespunzatoare diferitelor soluri. De asemenea, cunoasterea reactiei solului si a fenomenelor din sol legate de aceasta prezinta importanta in stabilirea tipului si a formei sub care ingrasamintele si amendamentele pot fi introduse in sol. Amendamentele sunt substante chimice minerale folosite pentru corectarea reactiei solului.

Preview document

Știința solului - Pagina 1
Știința solului - Pagina 2
Știința solului - Pagina 3
Știința solului - Pagina 4
Știința solului - Pagina 5
Știința solului - Pagina 6
Știința solului - Pagina 7
Știința solului - Pagina 8
Știința solului - Pagina 9
Știința solului - Pagina 10
Știința solului - Pagina 11
Știința solului - Pagina 12
Știința solului - Pagina 13
Știința solului - Pagina 14
Știința solului - Pagina 15
Știința solului - Pagina 16
Știința solului - Pagina 17
Știința solului - Pagina 18
Știința solului - Pagina 19
Știința solului - Pagina 20
Știința solului - Pagina 21
Știința solului - Pagina 22
Știința solului - Pagina 23
Știința solului - Pagina 24
Știința solului - Pagina 25
Știința solului - Pagina 26
Știința solului - Pagina 27
Știința solului - Pagina 28
Știința solului - Pagina 29
Știința solului - Pagina 30
Știința solului - Pagina 31
Știința solului - Pagina 32
Știința solului - Pagina 33
Știința solului - Pagina 34
Știința solului - Pagina 35
Știința solului - Pagina 36
Știința solului - Pagina 37
Știința solului - Pagina 38
Știința solului - Pagina 39
Știința solului - Pagina 40
Știința solului - Pagina 41
Știința solului - Pagina 42
Știința solului - Pagina 43
Știința solului - Pagina 44
Știința solului - Pagina 45
Știința solului - Pagina 46
Știința solului - Pagina 47
Știința solului - Pagina 48
Știința solului - Pagina 49
Știința solului - Pagina 50
Știința solului - Pagina 51
Știința solului - Pagina 52
Știința solului - Pagina 53
Știința solului - Pagina 54
Știința solului - Pagina 55
Știința solului - Pagina 56
Știința solului - Pagina 57
Știința solului - Pagina 58
Știința solului - Pagina 59
Știința solului - Pagina 60
Știința solului - Pagina 61
Știința solului - Pagina 62
Știința solului - Pagina 63
Știința solului - Pagina 64
Știința solului - Pagina 65
Știința solului - Pagina 66
Știința solului - Pagina 67
Știința solului - Pagina 68
Știința solului - Pagina 69
Știința solului - Pagina 70
Știința solului - Pagina 71
Știința solului - Pagina 72
Știința solului - Pagina 73
Știința solului - Pagina 74
Știința solului - Pagina 75
Știința solului - Pagina 76
Știința solului - Pagina 77
Știința solului - Pagina 78
Știința solului - Pagina 79

Conținut arhivă zip

  • Aciditatea actuala sau pH.doc
  • Aciditatea potentiala a solului.doc
  • Adezivitatea, variatia de volum si rezistenta la arat.doc
  • Aeratia solului.doc
  • Alcatuirea acizilor humici si compozitia lor elementara.doc
  • Alcatuirea micelei coloidale.doc
  • Alterarea biochimica.doc
  • Alterarea prin dizolvare.doc
  • Alterarea prin hidratare.doc
  • Alterarea prin hidroliza.doc
  • Alterarea prin O-R si carbonatare.doc
  • Apele freatice si stagnante.doc
  • Ascensiunea capilara a apei in sol.doc
  • Bilantul apei in sol.doc
  • Capacitatea de adsorbtie a coloizilor.doc
  • Capacitatea de adsorbtie anionica.doc
  • Capacitatea de adsorbtie cationica.doc
  • Capacitatea de adsorbtie moleculara.doc
  • Capacitatea de peptizare si coagulare a coloizilor.doc
  • Capacitatea de tamponare a solului.doc
  • Clima.doc
  • Consistenta si plasticitatea.doc
  • Continutul de aer al solului.doc
  • Culoarea profilului de sol.doc
  • Curba de suctiune.doc
  • Degradarea si refacerea structurii solului.doc
  • Densitatea. Densitatea aparenta.doc
  • Descompunerea resturilor organice in sol.doc
  • Dezagregarea datorita apei.doc
  • Dezagregarea.doc
  • Formarea structurii si factorii determinanti ai starii structurale a solului.doc
  • Formele de apa si din sol.doc
  • Fortele care actioneaza asupra apei din sol.doc
  • Humificarea.doc
  • Indicii de caracterizare a capacitatii de schimb cationic.doc
  • Indicii hidrofizici ai solului.doc
  • Interactiunea coloizilor din sol.doc
  • Miscarea apei in sol.doc
  • Neoformatiunile din sol.doc
  • Omul.doc
  • Organismele vii.doc
  • Originea partii minerale a solului.doc
  • Originea partii organice a solului.doc
  • Orizontul B.doc
  • Orizontul C.doc
  • Orizontul de sol.doc
  • Orizontul E (eluvial).doc
  • Orizontul G.doc
  • Orizontul gleic de reducere.doc
  • Orizontul hiposalic.doc
  • Orizontul natric.doc
  • Orizontul salic.doc
  • Orizontul W.doc
  • Orizonturi minerale principale. Oriz A.doc
  • Orizonturi organice hidromorfe.doc
  • Orizonturi organice.doc
  • Orizonturile de tranzitie.doc
  • Pierderea apei din sol.doc
  • Porozitatea solului.doc
  • Potentialul apei din sol. Suctiunea solului.doc
  • Potentialul de oxido-reducere al solului.doc
  • Procesele de alcanizare si salinizare.doc
  • Procesele de bioacumulare.doc
  • Procesele de eluviere - iluviere.doc
  • Procesele de gleizare si pseudogleizare.doc
  • Procesele specific de alterare.doc
  • Procesele vertice si vermice.doc
  • Produsele dezagregarii si alterarii.doc
  • Relieful.doc
  • Roca.doc
  • Scheletul solului si volumul edafic util.doc
  • Solutia solului si proprietatile ei (P. chimice).doc
  • Structura moleculara a acizilor humici si proprietatile acestora.doc
  • Structura solului.doc
  • Temperatura solului.doc
  • Textura solului.doc
  • Timpul.doc
  • Tipuri de humus.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnici moderne de protecție a solului

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII ASUPRA MĂSURILOR DE PROTECŢIE ŞI CONSERVARE A SOLULUI Referitor la studiul degradării erozionale a solurilor şi la...

Știința Solului

8.1. Componenţii coloidali ai solului 8.1.1. Generalităţi privind coloizii solului Coloizii sunt substanţe cu grad sporit de dispersare şi...

Capacitatea de adsorbție a solului

6.1 Coloizii solului, originea, compozitia, alcatuirea si proprietatile lor. Solul se caracterizeaza cu fertilitatea care se datoreaza...

Structura și proprietățile fizice ale solului

8.1. Structura solului, notiuni si tipurile de structura, procesele de formare si de degradare, masurile de mentinere a structurii pretioase...

Proprietățile fizico-chimice ale solurilor - PH-ul, umeditatea, conținutul de calciul schimbabil, conținutul de humus și ionilor de Cl

a) Determinarea umidităţii solului prin metoda gravimetrică Umiditatea sau conţinutul de apă în sol este definită ca fiind cantitatea de apă care...

Pedologie - Note de Curs

Capitolul 1 OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN PRODUCŢIA AGRICOLĂ TUL 1.1. Definiţia şi rolul pedologiei Pedologia este ştiinţa care cercetează...

Depoluarea Solurilor

2. Solul-factor de mediu complex. Notiuni introductive Se spune adesea ca protectia mediului inconjurator este de fapt in zilele noastre o moda,...

Te-ar putea interesa și

Agrotehnică aplicată la principalele culturi în cadrul unității agricole SC Agrocomplex Luncă Pașcani SA

Introducere Pentru realizarea unor culturi de calitate și productive din punct de vedere cantitativ, solul reprezintă principalul factor care...

Tehnologia producerii de sămânță de floarea-soarelui, în condițiile anului 2010, la SC Agrocomplex SA Lunca, Pașcani

INTRODUCERE În anul 1931, N. Vavilov a situat originea florii - soarelui în partea de nord a Mexicului şi în statele americane Colorado şi...

Grâu

UTILIZARILE GRÂULUI Grâul este cea mai importanta planta cultivata , cu mare pondere alimentara . Suprafete intinse pe care se seamana , precum...

Decontaminarea Solului Poluat cu Petrol

INTRODUCERE Vacanţele, drumetiile sau orice ocazie, când ne putem pierde în splendorile naturii, ne putem scufunda în apele mărilor, căţăra...

Depoluarea solului din aria localității Răcoasa, județul Vrancea

1.Introducere Folosirea îngrășămintelor chimice și a pesticidelor în vederea sporirii producției agricole pe unitatea de suprafață are pe lângă...

Agrotehnică

INTRODUCERE Agrotehnica, după Gh. Ionescu Şişeşti, este ştiinţa factorilor de vegetaţie şi în primul rând a celor legaţi de sol, a modului de...

Știința Solului

8.1. Componenţii coloidali ai solului 8.1.1. Generalităţi privind coloizii solului Coloizii sunt substanţe cu grad sporit de dispersare şi...

Patrimoniul Pedologic

I. PATRIMONIUL PEDOLOGIC 1. 1. Patrimoniul pedologic, definiţii, categorii. Cu referinţă la termenul „patrimoniul pedologic” în vorbirea curentă...

Ai nevoie de altceva?