Tratarea și Epurarea Apelor

Proprietatile apelor reziduale si de suprafata

Ptr a stabili compozitia unei ape reziduale si naturale care pot fi de suprafata sau de subteran, se determina prin analize de lab. propr fizice, chimice, biologice si bacteriologice ale acestora.

Aceste analize au drept scop:

-furnizarea de inf privind gr de poluare a apelor reziduale si naturale

-stabilirea eficientei statiilor de epurare a apelor reziduale

-stabilirea influentei pe care o au apele reziduale asupra emisarului

Proprietatile fizice

Temperatura- influenteaza reactiile chim si biologice care se produc in apele uzate si de suprafata. Temp apelor uzate este mai ridicata decat cea a apelor de supr cu 2-3 C.

Apele subterane se caract printr-o temp constanta de 8-12C la adancimi de 10 m, iar apele de supr prezinta variatii mari in fct de anotimp. Crestera temp apelor de supr are un rol pozitiv favorizand procesul de autoepurare a apei

Deversarea unor ape reziduale cu temp f ridicate in emisar, poate determ micsorarea continutului de oxygen dizolvat in apa favorizand astfel procesul de fermentare si de degradare a calitatii apei respective

Apa potabila este de preferat sa aiba temp. intre 7-15C, sub aceasta valoare are ef daunator asupra sanatatii, iar peste aceasta valoare este fada

Culoarea

Atunci cand stratul de apa nu e gros, apa pura este incolora. Apele naturale prezinta diferite culori, fct de subst oxidante din aceste ape.

Ex:-culoarea verde se datoreaza solurilor calcaroase

-culoarea galbena indica prezenta hidrox de Fe sau a solurilor humice

In fct de gradul de dispersie a subst care determ culoarea unei ape, deosebim:

-culoarea aparenta-datorata subst in suspensie si se poate indeparta prin filtrare

-culoarea proprie reala- determ de subst dizolvate in apa sau subst coloidale

Intensitatea culorii apelor natural se masoara in grade in scara platin-cobalt sau bicromat-cobalt, in cazul apelor potabile, limita fiind de 15 grade

Gustul si mirosul

Aceste propr. tre sa lipseasca ptr apa pura, iar apele nat. prezinta de cele mai multe ori un gust si miros specific

Deoarece aceste propr se determ cu aj simturilor, ele se numesc propr organoleptice

Gustul si mirosul unei ape este determ de comp chimica a ei, subst volatile existente in apa si de tratamentele aplicate acestora.

Conductibilitatea si rezilienta electrica

Conduct electrica este data de continutul de electroliti, de natura acestora si de taria ionica a apei. Aceasta propr este mai cunoscuta si sub numele de conductivitate si repr conductanta apei intre doi electrozi avand o supr de 1 cm2 si distanta dintre ei de 1 cm

Cu cat apa supusa analizei contine mai multe saruri dizolvate, cu atat conductib electrica a apei e mai mare

Valoarea conductib electrice a apei potabile e cuprinsa intr 1:600-1:60 000 Ω-1•cm-1

Apele subterane se caract printr-o conductib el. mai mare decat apele de suprafata, aceasta fiind proportionala cu continutul de saruri existente in aceste ape

O crestere brusca a conductibilitatii indica patrunderea unor ape reziduale puternic mineralizate

Turbiditatea si suspensiile minerale

Prin turbiditate se intelege gradul de opacitate al apei, opacitate care este data de subst. minerale in suspensie si/sau in stare coloidala.

Turbiditatea se poate masura folosind micsorarea intensitatii luminoase care strabate apa incarcata cu suspensii minerale

Aparatele care determ turbiditatea se numesc turbidimetre si folosesc metode bazate pe principiul transparentei, met. fotometrice si met. prin comparare

In fct de natura si provenienta acestora, suspensiile minerale din apa se caract prin diferite grade de dispersie prin asa numita marime hidraulica, care repr viteza limita de cadere in apa a particulelor respective

Suspensiile totale din apa repr componentele solide insolubile existente intr-o cantitate determinate de apa si care se pot separa prin filtrare sau centrifugare

Continutul total in suspensii se exprim in mg/dm3 sau g /m3

Din totalul suspensiilor totale, importanta prezinta:

• -suspensiile gravimetrice sau sedimentabile

• -suspensiile coloidale

Suspensiile gravimetrice repr totalitatea materiilor coloidale insolubile care pot sedimenta natural intr-o perioada de timp. Continutul acestor suspensii este imp a fi stiut ptr dimensionarea deznisipatoarelor si a decantoarelor

Suspensiile coloidale din apa repr totalitatea subst dispersate in apa care au diametrul particulelor cuprins intre 1-10-3μm. Aceste suspensii se caract printr-un grad mare de stabilitate ceea ce le fac practice nesedimentabile in mod natural. Inlaturarea acestora din apa se face cu aj reactivilor coagulanti sau floculanti

Turbiditatea apei se masoara in grade conventionale de silice (se intelege printr-un gr de silice, turbid. apei care contine 1mg SiO2/dm3

Sursele turbiditatii apelor natural de suprafata sunt date de partile componente ale solului si de rocile spalate de apele de suprafata

Turbiditatea apelor de suprafata, variaza fct de anotimp, acestea fiind mai mare toamna si primavera in perioada viiturilor

Turbiditatea ridicata a apelor natural poate fi determ si de precipitarea unor elemente chimice dizolvate in apa. Conf normelor in vigoare, turbiditatea apei potabile tre sa fie de max 50/5mgSiO2/l

Radioactivitatea apei- repr propr apei de a emite radiatii permanente α,β,γ.

Propr natural radioactive ale unei ape depinde de continutul de uraniu. thorium, radon, izotopul potasiu 40 si alte el radioactive.

Aceasta propr fizica se ia in calcul de putin timp si se determ ca suma a radioact natural si artificiale a apei analizate.

Radioactivitatea artificiala a apei se datoreaza subst radioactive utilizate in diferite ramuri industrial

O caracteristica imp a subst radioactive este aceea ca ele nu sufera nici un process de neutralizare sau de reducere a concentratiei initiale prin dilutie. Deasemenea aceste el. radioactive, chiar daca se gasesc in conc mici in apa, ele nu modifica caract organoleptice ale apei, existand riscul consumarii apei contaminate si acumularii el radioactive in organism fara a putea fi sesizata in timp util

Unele el. radioactive au capacitatea de a se concentra in diferite organisme acvatice iar acestea neavand nici un mijloc de a distinge izotopii radioactivi de cei neradioactivi ai aceluasi element, patrund in organismal vietuitoarelor unde se pot depozita si atinge niveluri de contaminare radioactive periculoase. Ptr cunoasterea nivelului de poluare radioactive a apei se fac determinari pe organismele acvatice existente in apele respective

Unitatea de masura ptr radioactivitate este μci/cm3 (microcurie)

1 μci=3,71•10-10 atomi de radiu dezintegrati / sec

Proprietati chimice

pH-ul, aciditatea si alcalinitatea

Aciditatea si alcalinitatea repr capac apelor uzate de a neutraliza baze sau acizi

Apele uzate menajere se caract printr-un caract slab alcalin, iar apele uzate ind printr-un pronuntat caract acid sau alcalin

pH-ul apei infl atat procesele biologice cat si tratamentele fizice si chimice la care sunt supuse apele reziduale

Ptr ca procesele biochimice sa se desf in cond optime, ph-ul tre sa fie intre 6,5-8,5. Depasirea acestor limite duce la distrugerea complete a ciclului biologic din aceste ape. Valoarea pH-ului unei ape se determ astfel:

pH=6,52+lgCO2bic-CO2liber unde :

- 6,52 repr logaritmul cu semn schimbat al con dionilor de acid carbonic desociat

-CO2bic- repr conc de CO2 din carbonatii acizi

- CO2liber- repr conc de CO2 din carbonatii liber existenti in apa

Controlul pH-ului se face in toate pctele importante a unei statii de epurare deoarece de acest parametru depinde actiunea organismelor care actioneaza in cadrul proceselor aerobe sau anaerobe