Cuprins
Tema 1
ANTREPRENORUL - PROMOTORUL AFACERILOR ..4
Istoricul afacerilor ...4
Conceptul de întreprinzător .5
Tema 2
ANTREPRENORUL .. .. ...11
Diferența antreprenori-întreprinzători.. .. 12
Bariere în calea antreprenorilor . ..13
Satisfacții și insatisfacții .. ...16
Antreprenorul și factorii de influență .18
Școala de gândire privind antreprenoriatul .22
Tema 3
CONCURENȚA ȘI PIAȚA ..25
Piața .. . ...26
Echilibrul pieței .. . ..27
Tema 4
MEDIUL CONCURENȚIAL .28
Deschiderea unei afaceri . ..28
Strategii diferențiale și segmentarea . . 31
Strategii de segmentare a pieței . ...33
Tema 5
PLANIFICAREA AFACERII 34
Descrierea afacerii ...35
Analiza pieței ..36
Concurența .37
Strategia afacerii .38
Tema 6
STRATEGII DE AFACERI ...38
Obiective.Funcții . .39
Structura salariaților .. 45
Tema 7
EVALUAREA POSTURILOR. STRUCTURA SALARIILOR ..41
Fișele posturilor . 41
Evaluarea posturilor ..42
Structura salariaților . ..44
Echipa de conducere ..45
Tema 8
RESURSELE FINANCIARE ALE AFACERII 46
Prezentarea generală .46
Realizarea unui plan de afaceri la o firmă 47
Tema 9
SUCCESUL ÎN AFACERI ÎN CONTEXT EUROPEAN ..56
Importanța monedei .56
Elemente, condiții, măsuri
Tema 10
NIVELUL OPERATIV SAU DE AFACERI .59
Sumarul planului de afaceri .60
Descrierea afacerii 60
Tema 11
SISTEMUL INFORMATIONAL - COMUNICATIONAL MANAGERIAL . 62
Subsistemului informational .. . 62
Componenetele procesului de comunicare .. 63
Tema 12
CREAREA UNEI ÎNTREPRINDERI .64
Etapele creării întreprinderii .64
Planul de marketing ..65
Înființarea unei întreprinderi în Romania ..65
Factorii de succes în înființarea întreprinderii ..66
Tema 13
ECHIPA MANAGERIALĂ ÎN INFIINȚAREA ȘI DEZVOLTAREA AFACERILOR . 70
Carcateristicile unor buni membrii din echipă .. ..71
Tabloul de bord - instrument managerial 72
Tema 14
ECHIPA MANAGERIALĂ
Recapitulare
BIBLIOGRAFIE ...74
Extras din document
Tema 1
ANTREPRENORUL- PROMOTORUL AFACERILOR
1.1.Istoricul afacerilor
Originea afacerilor se pierde în negura timpului. Acestea au avut o evoluție sinuoasă, cu perioade de glorie și decădere. Cauza acestei evoluții o constituie modul în care ele au fost percepute de-a lungul timpului. În continuare, prezentăm câteva repere mai importante din această evoluție.
Antichitate. În vechiul Regat babilonian afacerile erau în floare.
Cu două milenii înainte de Cristos a apărut Codul lui Hammurabi, care prevedea principiile de comportament și conduită ale comercianților și vânzătorilor ambulanți.
În Grecia antică, afacerile și îndeosebi comerțul s-au dezvoltat. Totuși, filozofii greci priveau comerțul cu dispreț.
În Roma antică deși comerțul a fost tolerat, nu era văzut nimic nobil în această activitate.
Evul mediu. Această perioadă este una de stagnare.
Sistemul feudal și biserica catolică au inhibat dezvoltarea economică. Doar în ultima parte Evului mediu s-a înregistrat o modificare importantă, în special în orașele-republică italiene. Comerțul fiind considerat o activitate degradantă, clerul, nobilii, militarii nu puteau face acte de comerț. În schimb, negustorii nu aveau bani pentru a-și desfășura normal activitatea lor. Soluția găsită a fost apariția formei de asociere “societa en comandita semplice” - societatea în comandită simplă, existentă și astăzi în unele țări. În felul acesta, se unea capitalul nobililor, militarilor și clerului cu priceperea negustorilor - oamenii fără de odihnă - pentru a obține satisfacții ambele părți.
Capitalismul etic. Dezvoltarea urbanismului și comerțul de peste mări au schimbat atitudinea față de afaceri în general și față de comerț în special. Un rol important în schimbarea opticii despre afaceri a avut și religia.
Există două explicații interesante cu privire la modificările în valorile religiei și a atitudinii acesteia față de afaceri.
Werner Sombart arată că iudaismul a fost cel care a avut un rol esențial în schimbarea acestei optici. Deoarece evreii nu puteau deține pământ în Europa și le era interzis să desfășoare activități în anumite domenii, ei au fost impinși spre domeniul afacerilor. La acestea, se adaugă și valorile iudaice: sobrietatea, economia și autocontrolul.
Max Weber arată în lucrarea
Etica protestantă și spiritul capitalist că protestantismul a avut un rol fundamental în schimbarea atitudinii față de afaceri și dezvoltarea spiritului antreprenorial. Martin Luther, întemeietorul protestantismului german, a pus accent pe rolul acțiunilor individuale, interpretarea Bibliei și importanța muncii. Jean Calvin, fondatorul calvinismului, a subliniat valorile calvine: modestia, cumpătarea și hărnicia. Calvin a considerat că bogăția este un semn al grației divine, ea fiind agreată de Dumnezeu, dacă este obținută prin muncă.
Modificarea atitudinii față de afaceri are și explicații de natură economică. Apariția, în anul 1776, a cărții lui Adam Smith Avuția Națiunilor a fost esențială pentru fundamentarea teoretică și dezvoltarea eticii capitaliste. Smith a pledat pentru libertatea economică - principiul laissez-fair-ului - pe baza premisei că prin maximizarea interesului personal, fiecare individ va aduce beneficii și avantaje pentru întreaga societate. “Mâna invizibilă” a pieței și concurența creată vor asigura maximizarea beneficiilor sociale, intervenția statului fiind considerată negativă. El a argumentat că piața liberă este un mecanism ingenios, care este reglementat de cerere și ofertă.
Mâna invizibilă de astăzi este competiția, care aduce prețuri mai mici, servicii mai bune, calitate superioară și o mai mare varietate de bunuri și servicii. Tocmai de aceea Adam Smith a fost considerat “părintele economiei”.
Un alt moment important în schimbarea atitudinii față de afaceri a fost apariția darwinismului social. În anul 1858, Charles Darwin a scris cartea Originea speciilor, prin care explică evoluția organismelor biologice de la formele inferioare de viață la cele superioare. Esența acestei teorii evoluționiste este că cel mai bine adaptat supraviețuiește. Acest concept s-a extins și la societate în general, darwinismul social reliefând faptul că oamenii cei mai capabili și mai dotați se vor ridica în vârful ierarhiei sociale și aceasta este ordinea naturală a lucrurilor (homo homini lupus).
Darwinismul social a întărit etica protestantă și conceptul laissez-fair - ului a lui Adam Smith. În acest fel, darwinismul social a prevăzut baza ideologică a omului de afaceri din ultima perioadă a secolului al XIX-lea.
Perioada contemporană. În perioada contemporană afacerile au luat o amploare fără precedent. Progresele realizate în tehnologie și comunicații reduc distanțele și timpul.
Consecința o constituie globalizarea piețelor, în condițiile menținerii specificului local. Chiar și micile firme se implică în afaceri internaționale. Internaționalizarea nu mai este un apanaj doar al marilor corporații.
Bibliografie
1. Alexandru, P. „ Managementul afacerilor economice” - vol. II, Editura Independența Economica, București, 2009;
2. Burciu, A. „ Introducere in management” , Editura Economica, București, 2008;
3. Florea, R. „ Management strategic”, Editura Tehnopress, 2007;
5. Paunescu M. - Organizarea si campuri organizationale, Ed.Polirom, Iasi, 2006;
6. Zaharia M. - Modele si metode cantitative in economia firmei, Ed.Universitara, Bucuresti, 2007.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Administrarea afacerii.doc