Administrarea Afacerilor - Sinteza Economie Monetara si Financiara

Imagine preview
(6/10 din 6 voturi)

Acest curs prezinta Administrarea Afacerilor - Sinteza Economie Monetara si Financiara.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 59 de pagini .

Profesor: Lect. univ. dr. COVACI Brindusa

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Economie

Cuprins

CAP. I Economa monetara si abordarea conceptuala a monedei
Conceptul de moneda si functiile ei
1.1 Moneda ca bun
1.2 Moneda ca activ
1.3 Moneda ca institutie
CAP. II Masa monetara
2.1 Structura masei monetara
2.2 Agregatele monetare
2.3 Cererea si oferta de moneda Echilibrul monetar
2.4 Viteza de rotatie a monedei
CAP. III Sistemul monetar
3.1 Sistemul monetar. Definitie , continut , rol , clasificare
3.2 Convertibilitatea monetara si cursul de schimb
3.3 Sistemul monetar international actual
3.4 Integrarea monetara europeana
CAP.IV Creditul si dobanda
4.1 Creditul – continut , trasaturi si elemente constitutive
4.2 Functiile si formele creditului
4.3 Dobanda simpla si dobanda compusa
4.4 Dobanda nominala si dobanda reala
CAP.V Bancile centrale si politica monetara
5.1 Functiile Bancii Centrale si politica monetara
- - 2
5.2 Rolul bancilor centrale in managementul crizelor bancare
5.3 Conceptul de independenta a Bancii Centrale
5.4 Dificultati in aprecierea independentei Bancii Centrale
Independenta reala si independenta oculta
CAP. VI Instrumentele politicii monetare si factori de influenta.
6.1 Instrumentele politicii monetare
6.2 Rolul Rezervelor Obligatorii
6.3 Principiul de actiune al Rezervelor Obligatorii
6.4 Efectele rezervelor Minime Obligatorii
6.5 Instrumente de refinantare
6.6 Aplicareia RMO in Romania
CAP. VII Economa monetara - o noua paradigma.
7.1. Reflexii asupra stadiului actual al teoriilor monetare.
7.2 Aplicatii ale noii paradigme in politica monetara
7.3 Recesiuni regionale, dezvoltare si politica monetara
7.4Sistemul bancar ideal

Extras din document

Capitolul 1

Economa monetara si abordarea conceptuala a monedei

Analiza functionala a monedei furnizeaza elemente pentru o buna intelegere a

specificului acestea, dar este incompleta, in conditiile in care nu se precizeaza natura

economica a intermedarului general al schimburilor. Pentru a se completa analiza

monetara, a aparut necesar studiul cu privire la ce este moneda, in calitate de fenomen

monetar. La aceasta intrebare s-au dat urmatoarele trei raspunsuri: moneda este fie un

bun, fie un activ, fie o institutie, fiecare din aceste abordari avand la baza un curent de

gandire sau altul.

Conceptul de moneda si functiile ei

Notiunea de „moneda” este extrem de complexa si dificil de definit.

Potrivit dictionarului Larousse, termenul de „moneda” desemneaza „o piesa de

metal, emisa de autoritatea suverana pentru a servi ca mijloc de schimb”.

Unii cercetatori fac deosebirea dintre ban si moneda, considerandu-se banul ca

ceva abstract, ar moneda ca ceva concret. In curs se atribuie banilor si monedei acelasi

inteles pentru ca au aceleasi functii si acelasi rol in economie.

Moneda poate fi definita ca ansamblul mijloacelor de plata direct utilizabile

pentru a efectua platile pe pietele de bunuri si servicii, adica ansamblul de active

acceptate pretutindeni, totdeauna si de catre toti pentru a regla datoriile generate prin

schimbul de marfuri. Moneda apare astfel ca un activ (creanta) care poate fi detinut,

schimbat, imprumutat si conservat.

Printre caracteristicile monedei amintim:

- acceptabilitatea

- lichiditatea

- stabilitatea

- legalitatea

- etalonul monetar –

Moneda indeplineste mai multe functii, accentul fiind pus potrivit epocilor si scolilor

dominante, pe una dintre ele. Dintre aceste functii atribuite monedei, cele mai

importante sunt:

- moneda - intermedar al schimburilor (mijloc de schimb);

- moneda - etalon (masura) al valorii;

- moneda - instrument de rezerva a valorii (mijloc de tezaurizare);

- moneda - unitate de cont.

1.1. Moneda ca bun

Situand moneda in categora bunurilor, rezulta ca pot fi utilizate instrumente de

masura specifice bunurilor si serviciilor, precum teoria valorii si rationamentele in

termeni ai cererii si ofertei. Totodata, moneda ca bun ridica o serie de intrebari precum:

moneda este un bun marfa avand si alte utilizari sau este un bun specific? Este un

bun materal sau unul demateralizat, este bun de productie sau bun de consum, este

un bun public sau unul privat?

Raspunsurile date unor asemenea intrebari au o deosebita influenta asupra intelegerii

fenomenului monetar.

- Distincta bun specific sau marfa.

Se regaseste in literatura de specialitate, abordata dupa cum urmeaza: atunci cand

un bun indeplineste numai functii monetare, se vorbeste despre bun sau moneda

specifica; in schimb, daca se utilizeaza si in scopuri nemonetare, atunci calificativul este

de moneda sau bun - marfa.

Metalele pretioase, utilizate timp indelungat ca instrumente de schimb, au fost

moneda marfa, intrucat au avut si o utilizare industrala, dar in prezent, aceste metale

sunt demonetizate. Procesul de inovatie financara a generat produse financiare ale caror

caracteristici le au conferit utilizari in calitate de mijloc de schimb. Ca si metalele

pretioase, in trecut, aceste noi produse financiare au o dubla utilizare, financara si

monetara, putand fi calificate ca moneda-marfa.

Problema pe care o ridica moneda marfa este legata de determinarea “pretului”

in functie de alte bunuri, prin puterea sa de cumparare. Aceasta, este dificil de explicat

intrucat cererea de moneda comporta doua componente: o cerere monetara datorata

utilizarii sale ca mijloc de schimb, si o cerere nemonetara datorata utilizarii sale, ca

marfa. Dificultatea provine, astfel, din izolarea valorii de schimb monetare de valoarea

de schimb nemonetara.

Un raspuns dat problemei enuntate il ofera teoria regresiei*, potrivit careia

cererea monetara de astazi depinde de pretul de ieri al monedei marfa, care la randul ei

este influentata de pretul zilei precedente. Regresa se opreste in ziua in care marfa a

facut pentru prima data, obiectul unei cereri monetare.

- Distincta bun materal sau demateralizat.

Daca moneda este un bun materal, de natura comparabila cu alte bunuri, nu se

manifesta dificultati in transpunerea instrumentelor traditionale ale cererii si ofertei.

Insa, demateralizarea sporita din domeniul monetar, care a condus la moneda electronica

si alte inovatii de tehnologie monetara ridica dificultati in ceea ce priveste cuantificareia

costurilor de productie. Moneda demateralizata prezinta un cost de stabilire al increderii,

intrucat pentru ca un element imateral sa poata indeplini rolul de intermedar general al

schimburilor acesta trebuie sa fie acceptat de toti participantii din economie prin

inspirarea unei increderi sporite. Intrucat numai increderea permite a intelege de ce

indivizii acorda monedei o valoare independenta de substanta sa materala, recunoasterea

acestei importante a dat nastere expresiei “moneda fiducara”(fiduca=incredere) si pe

care unii autori vor sa o atribuie tuturor tipurilor de moneda, desi, la modul traditional

este rezervata numai biletelor de banca. Elemente constitutive ale increderii au fost

diverse si varate de-a lungul timpului, insa, nu au fost neglijate nici avantajele

economice rezultate din tranzactiile cu o moneda de calitate.

- Distincta bun de productie sau ca bun de consum.

In conformitate cu tradita monetara a Scolii de la Chicago, moneda nu este

confundata cu cele doua tipuri de bunuri, ci numai serviciile obtinute prin detinerea

monedei sunt asimilate unea din categoriile amintite.

Daca serviciile obtinute prin detinerea de moneda sunt asimilate bunurilor si serviciilor

de consum, datorita faptului ca acestea depind de cantitatea reala de moneda detinuta,

atunci, moneda se regaseste in functa de utilitate a agentilor, alaturi de alte elemente;

Analiza neo-clasica a comportamentului consumatorului permite deducerea cererii de

moneda, in acelasi mod in care se deduce cererea de bunuri de consum.

Daca, in schimb, serviciile procurate cu ajutorul monedei sunt asimilate

bunurilor de productie, atunci moneda poate fi tratata, formal, ca un factor de productie.

Cantitatea reala de moneda intra in functiile de productie alaturi de alti factori: munca si

capitalul.

Fisiere in arhiva (1):

  • Administrarea Afacerilor - Sinteza Economie Monetara si Financiara.pdf

Alte informatii

UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” FACULTATEA DE CONTABILITATE SI FINANTE CAMPULUNG MUSCEL