Analiză economică

Metodologia in analiza economico-financiara

- metode statistice

- modelarea

- metoda ratelor

- scoruri financiare

- metoda grilelor de evaluare

- metoda ABC

- calculul marginal

- metoda sociologica

- metoda abaterilor

Metoda statistica este de 2 categorii:

- calitativa

- cantitativa

Metodele calitative cele mai utilizate sunt: gruparea, descompunerea si comparatia

Pentru oricare dintre cele 3 metode trebuie asigurata comparabilitatea datelor in timp, respectiv trebuie identificate elementele ce constituie numitorul comun pentru fenomenul economic.

Gruparea presupune existenta unui fenomen omogen respectiv existenta unor elemente care sa constituie numitor comun.

Ex.: cheltuielile unei institutii se pot grupa dupa obiectul lor in cheltuieli si cheltuieli cu munca vie.

Gruparea este deosebit de utila managerilor institutiei intrucat se stie ca un domeniu public, iesirile de fonduri financiare sunt prepondernt pe seama remunerarii fortei de munca.

Aproximativ 60% din costuri sau cheltuieli sunt cheltuieli cu munca vie.

Gruparea cheltuieste dupa criteriul sus enuntat asociata cu previziunile in domeniul actiunilor intreprinse de institutie permite intitutiei in cauza instrumentarea bugetara.

Ceea ce trebuie pus in evidenta la gruparea enuntata anterior este faptul ca indiferent ce fel de consumuri sunt, toate au un numitor comun, respectiv reprezinta iesiri de resurse financiare din institutie.Mai departe am judecta destinatia consumurilor pentru a realiza grupare anterioara.

Descompunerea reprezinta procedeul invers gruparii respectiv plecand de la un intreg se incearca identificarea elementelor componente ale fenomenului.

Ex.:din contul de executie al unei Primarii observam ca aceasta a dispus de venituri totale de 4 miliarde.Este important pentru previziunea financiara ca directorul institutiei sa stie cat din veniturile totale au fost venituri proprii, cat din aceste venituri proprii au fost finantari de la buget, cat au fost venituri fiscale respectiv cat au reprezentat venituri cu destinatie speciala sau extrabugetara.

Atunci cand cea mai mare parte a veniturilor reprezinta venituri bugetare si din aceasta cea mai mare parte venituri fiscale in scopul previzionarii, directorul institutiei poate solicita estimarea numarului de persoane impozitate si respectiv a masei materiei impozitate.

Coreland aceste date se poate previziona gradul de finantare bugetara a institutiei in perioada urmatoare.

Prin urmare in cazul descompunerii se pleaca de la intreg catre elemente componente.

Comparatia se poate realiza in spatiu intre indicatorii caracteristici diverselor institutii publice in scopul stabilirii dimensiunii institutiei si a gradului de importanta sociala sau se poate realiza in timp intre indicatorii specifici aceleasi institutii in scopul identificarii gradului de dezvoltare a institutiei respective.

Atunci cand marimile comparate (indicatori) au o exprimare monetara se pune problema asigurarii comparabilitatii datelor in timp.

Daca inflatia este semnificativa si se poate denatura informatia financiara se recomanda retratarea informatiilor financiare, utilizand metode cum sunt inflatarea sau deflatarea. (procedeu de scoatere a inflatiei dintr-o anumita cheltuiala).

In cazul procedeelor care asigura comparabilitatea datelor in timp frecvent utilizata este inflatare.Aceasta deoarece in mintea celui care realizeaza comparatia este mult mai usor de vizualizat puterea de cumparare a monedei din momentul actual, decat puterea de cumparare a monedei din urma cu n ani.

Inflatarea presupune ca dintr-o serie cronologica de informatii financiare sa se pastreze in costuri istorice informatia financiara aferenta anului in care se realizeaza analiza, iar cele aferente anilor anteriori analizei sa se prelucreze in vederea asigurarii comparabilitatii cu anul curent prin indexare cu indicii de inflatie caracteristici fiecarui an.

Ex.: sa constatam veniturile unei institutii pe perioada de 2000 / 2006. Din situatiile financiare ale institutiei respectiv intreg venitul total:

Ani

Indicator 2000 2001 2002 2006

Venit total 100 150 160 200

Inflatia (Ip-indice de pret) - 20% 10% 5%

Surse comparabile 200 – inflatare

V2000 comparabil cu 2006 = V2000 x Ip 2001/2000 x Ip2002/2001 x Ip2003/2002

valoarea din darea de seama contabila: 100 x 1,20

X..... Ip 2006/2005

V2001 comparabil cu 2006 = V2001 x Ip 2002/2001 x Ip2003/2002 x Ip2004/2005

V2005 comparabil cu 2006 = V2005 x Ip2006/2005

CST IST – cost istoric

Aplicatii

O institutie publica prezinta urmatoarea situatie a veniturilor in anul n-4 = 11.000 U.M. Inflatie declarata

n-3 = 18.500 U.M. 103

n-2 = 23.000 U.M. 108

n-1 = 35.000 U.M. 110

N = 46.100 U.M. 120

Inflatia declarata

Sa se stabileasca valorile comparabile pentru aceasta serie cronologica si sa se efectueze comparatia intre modificarile veniturilor in costurile istorice de-a lungul perioadei analizate si modificarile veniturilor in valori comparabile de-a lungul acestei perioade.

1) se calculeaza valorile comparabile ale venituilor prin procedeul inflatarii venit din anii n-4, n-3, n-2, n-1 vor fi prelucrate cu inflatia pentru a asigura comparabilitatea acestora cu anul 2006.Pentru anul 2006 se pastreaza valoarea venitului in cost istoric.

Ani

Indicatori n-4 n-3 n-2 n-1 n

Venit total 11.000 18.500 23.000 35.000 46.100

Ip - 103 108 110 120

Venit comparabil cu n 16.102 26.314 30.360 42.720 46.000

Vn-4 comparabil cu anul n = Vn-4 x Ipn-3/n-4 x Ipn-2/n-3 x Ipn-1/n-2 x Ip n/n-1 = 11.000 x 1,03 x 1,08 x 1,10 x 1,20 = 16.112

in cost istoric

Vn-3 comparabil cu anul n = Vn-3x Ipn-2/n-3 x Ipn-1/n-2 x Ip n/n-1 = 18,500 x 1,08 x 1,10 x 1,20 = 26.314

Vn-2 comparabil cu anul n = Vn-2 x Ipn-1/n-2 x Ip n/n-1 = 23.000 x 1,10 x 1,20 = 30.360

Vn-1 comparabil cu anul n = Vn-1x Ip n/n-1 = 35.600 x 1,2 = 42.720

Se observa ca desi finantarea in cost istoric a institutiei a fost cu 35.000 U.M. Mai mare in anul n decat in anul n-1, achizitiile institutiei in preturile anului n au fost ~ 29.000 U.M.

Pentru anul n-1 desi situatia reflecta o finantare cu ~ 10.000 U.M. Mai mare in relaitate institutia publica a beneficiat de achizitii in echivalent monetar curent de ~ 3.000 U.M..

Prin urmare informatia financiara din darea de seama contabila afectata de inflatie denatureaza realitatea economica, de aceea se impune in cazul oricarei analize in dinamica prelucrarea datelor in vederea asigurarii comparabilitatii informatiilor in timp.