Extras din document
1.1. NECESITATEA SI TIPURILE ANALIZEI
Înca de la începuturi, cunoasterea fenomenelor si proceselor din natura si societate a impus, într-o forma
mai simpla sau mai dezvoltata, necesitatea analizei. Analiza reprezinta o metoda de cunoastere bazata pe
descompunerea fenomenului, a întregului, în parile sale componente, în elementele sale constitutive, dupa care
se studiaza fiecare parte componenta, se stabilesc relaiile de cauzalitate, se determina factorii care le
genereaza, se formuleaza concluziile cu privire la mersul activitaii viitoare.
Obiectul descompunerii pe pari sau elemente îl poate constitui un rezultat sau o modificare a
rezultatului faa de o baza de comparaie.
În primul caz, obiectul analizei poate fi exprimat prin relaia:
= i X x
si avem de-a face cu o analiza structurala prin care un fenomen este descompus pe elementele sale
componente. De exemplu, poate fi supus analizei rezultatul total al exerciiului, care, potrivit Contului de Profit
si Pierderi, se descompune pe urmatoarele componente: rezultat din exploatare, rezultat financiar si rezultat
extraordinar. Ponderea deinuta de fiecare element component ne ofera o imagine asupra surselor de obinere a
profitului, ca si asupra posibilitailor de meninere a lor în viitor.
În cel de-al doilea caz, obiectul analizei îl constituie modificarea nivelului rezultatului faa de o baza de
comparaie.
1 0 DX = X − X
unde: X1 – nivelul indicatorului ce se compara;
X0 – nivelul folosit drept baza de comparaie.
Avem de-a face cu o analiza cauzala prin care o asemenea modificare este explicata pe seama
factorilor de influena.
Ca un corelativ al analizei apare sinteza, prin care se realizeaza reunirea parilor, a elementelor unui
fenomen într-un tot unitar. În timp ce analiza presupune o dezmembrare a unui rezultat, sinteza vizeaza o
examinare a elementelor în unitatea lor. Caracterizarea deplina a unei activitai sau fenomen, necesita îmbinarea
într-o unitate a analizei cu sinteza, ca mijloace ale cunoasterii.
Analiza economico-financiara poate fi de mai multe tipuri, în funcie de anumite criterii si modalitai
folosite în studierea fenomenelor economice.
1) Astfel, în raport de momentul în care se efectueaza analiza si momentul desfasurarii
fenomenelor studiate, analiza economica se poate împari în doua tipuri principale:
a) analiza retrospectiva sau post - factum;
b) analiza prospectiva sau previzionala.
Analiza retrospectiva sau post - factum se ocupa cu studierea fenomenelor si proceselor economice
care deja au avut loc într-o perioada de timp mai apropiata sau mai îndepartata. Scopul analizei retrospective
este de a studia rezultatele obinute într-o anumita perioada de timp în comparaie cu obiectivele stabilite, în
vederea stabilirii factorilor si cauzelor care provoaca diferite abateri în desfasurarea fenomenelor si proceselor
economice, rezervele nemobilizate si sa propuna masuri pentru reglarea si optimizarea activitaii economice în
viitor.
Analiza prospectiva sau previzionala se ocupa cu cercetarea fenomenelor si proceselor care vor avea
loc într-o perioada viitoare. Analiza previzionala joaca un rol important în fundamentarea programului de
activitate, în luarea deciziilor cu caracter tactic si strategic, în alegerea variantei optime de aciune.
În timp ce analiza retrospectiva se bazeaza pe variabile cunoscute, certe, analiza previzionala se
bazeaza pe variabile incerte, ceea ce determina utilizarea unei metodologii diferite. Astfel, analiza retrospectiva
studiaza o singura varianta a fenomenului, iar în cadrul sau prevaleaza legaturile de tip funcional, pe când în
analiza previzionala sunt studiate mai multe variante, dintre care este selectata cea considerata optima, si apar
frecvent legaturi de tip stocastic.
2) În funcie de modul de studiere în timp a evoluiei fenomenelor economice, se pot distinge doua
tipuri de analiza economica:
a) analiza statica;
b) analiza dinamica.
Analiza statica se ocupa cu studierea fenomenelor economice si a legaturilor de cauzalitate care
determina starea acestor fenomene la un moment dat. Acest tip de analiza permite cunoasterea nivelului
fenomenelor sau rezultatelor economice, a abaterilor existente la un moment de referina ales, precum si a
structurii acestor fenomene.
Analiza dinamica studiaza fenomenele si procesele economice în miscarea si condiionarea lor
reciproca, evideniind poziia pe care o dein si modificarile survenite în diferite momente ale evoluiei lor. Pe
baza analizei dinamice se stabilesc factorii care acioneaza asupra schimbarii poziionale a fenomenelor
economice, precum si tendinele în evoluia viitoare a acestora.
3) În raport de însusirile sau caracteristicile fenomenelor economice cercetate, analiza economica
poate fi: analiza calitativa si analiza cantitativa.
Analiza calitativa se ocupa cu studierea laturii intensive sau calitative a fenomenelor si proceselor
economice. Cu ajutorul acestei analize se stabilesc însusirile eseniale ale fenomenelor economice si factorii
care sunt de aceeasi natura cu fenomenele cercetate.
Analiza cantitativa cerceteaza latura extensiva a fenomenelor economice, exprimata prin diferite
determinari cantitative, precum si modificarile structurale intervenite în marimea acestor fenomene. Extinderea
analizei cantitative necesita folosirea tot mai larga a metodelor matematice moderne. Cu toate acestea, succesul
aplicarii metodelor matematice în modelarea fenomenelor economice depinde de adâncirea analizei calitative,
care trebuie sa preceada si sa finalizeze analiza cantitativa.
1.2. CONINUTUL ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE
Drumul pe care îl parcurge analiza reprezinta inversul evoluiei reale a fenomenului, în sensul ca ea
porneste de la rezultatele obinute catre elemente si factori.
Realizarea acestui demers presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene sau rezultate
exprimate cu ajutorul unor indicatori calitativi si cantitativi, precum si a modificarii lor în timp si
spaiu;
2. Determinarea elementelor componente, a factorilor de influena si a cauzelor care acioneaza asupra
fenomenelor studiate. Pe aceasta linie, trebuie facuta delimitarea între elemente componente si factori
de influena. Astfel, elementele reprezinta parile componente ale întregului, în timp ce factorii
constituie acele fore motrice care explica apariia si evoluia fenomenului;
3. Stabilirea legaturilor cauzale dintre fiecare factor de influena si fenomenul analizat, precum si între
factorii care acioneaza;
4. Masurarea influenei fiecarui factor asupra fenomenului analizat si stabilirea factorilor cu aciune
pozitiva sau negativa, precum si a rezervelor interne nefolosite;
5. Sintetizarea rezultatelor analizei si formularea concluziilor si aprecierilor finale asupra fenomenelor
cercetate;
6. Elaborarea masurilor si fundamentarea deciziilor privind folosirea optima a resurselor si sporirea
eficienei activitaii economice în viitor.
Primele trei etape ale procesului de analiza constituie coninutul analizei calitative.
Din parcurgerea acestor etape se desprinde cea care presupune stabilirea factorilor de influena.
Factorii care explica apariia si evoluia fenomenelor nu acioneaza izolat ci interdependent, corelat, iar
pentru a înelege mai bine esena lor se impune clasificarea acestora în funcie de o serie de criterii:
1) În funcie de natura lor, factorii de influena pot fi grupai în mai multe categorii, cum ar fi:
a) factori sociali
b) factori tehnic;
c) factori economici;
d) factori politici;
2) În raport de modul cum îsi transmit influena asupra fenomenului analizat, factorii pot fi:
a) cu aciune directa;
b) cu aciune indirecta.
În cadrul unor relaii cauzale se pot întâlni anumite situaii când acelasi factor poate exercita atât o
influena directa, cât si o influena indirecta.
3) În funcie de locul aciunii lor, se disting:
a) factori interni (endogeni);
b) factori externi (exogeni).
Factorii interni îsi au izvorul aciunii în interiorul întreprinderii si sunt dependeni de activitatea
depusa de aceasta pentru obinerea rezultatelor stabilite.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza economico-financiara.pdf