Analiza economico-financiară

Necesitatea analizei ec-fin ca metoda de cunoastere: (metode microec, macroec, mezoec, pe tipuri de activitati, pe probleme, diagnostic global, metoda calitataiva, cantitativa, previzionala, analiza statica, analiza dinamica)

Analiza este indispensabila in orice domeniu al cunoasterii, intrucat, cu ajutorul acesteia se poate stabili structura fen analizate, se pot identifica relatiile de tip cauza-efect, se pot stabilii factorii care determina fen ec si legislatiile lor a.i. deciziile viitoare sa fie luate in cunostinta de cauza. Spre deosebire de alte fenomene, cele ec au o natura deosebita prin aceea ca se realizeaza prin intermediul actiunii oamenilor si a vointelor acestora.

Particularitati ale analizei ec-fin: fenomenele ec nu pot fi studiate pe baza unor experimente de laborator; complexitatea fen ec face greu de desprins insusirile esentiale, secundare sau intamplatoare. De modul cum se combina factorii intre ei depinde cantitatea si calitatea rezultatelor, dar de f multe ori combinatii similare ale acestor factori conduc la efecte diferite si complexitatea cauzei influenteaza atat cantitatea cat si calitatea. Toate aceste considerente duc in cadrul analizei ec la analiza calitativa care devine primordiala si abia apoi se justifica utilizarea unor metode cantitative.

Pentru inlaturarea utilitatilor care apar in procesul de analiza, in practica se utilizeaza simultan mai multe tipuri de metode care se pot clasifica in functie de criteriile:

- in fct de nivelul de agregare la care se

efectueaza analiza: microec, mezoec, macroec;

- in fct de delimitarea obiectului

analizei: pe tipuri de activitati, pe probleme, analiza globala a activitatii (diagnostic global);

- in functie de tipul de determinari

urmarite: calitativa, catitativa, etc. Metoda calitataiva: se incearca descoperirea factorilor care au aceeasi natura cu cea a genului analizat si care au un rol determinant pt acesta. Potrivit principiului descompunerii in trepte in procesul de analiza, intr-o prima etapa, se identifica: factorii superficiali usor de depistat pt ca ulterior sa se identifice cei intrinseci fenomenului. Metoda cantitativa pp cercetarea fenomenului pe baza unor determinari masurabile exprimate in diferite unitati de masura; n acest tip de analiza se foloseste o mare diversitate de instrumente matematice care masoara atat intensitatea fenomenului cat si impactul factorilor asupra rezultatului.

- dupa raportul dintre momentul in care

se desfasoara fenomenul si momentul in care are loc analiza: portfactum (priveste trecutul si isi propune identificarea modului in care mg-ul firmei a reusit sau nu sa duca la indeplinirea obiectivelor propuse insistand asupra cauzelor care au condus la realizarea sau nerealizarea acestora); previzionala (pp determinarea evenimentelor viitoare a fenomenului, pornind de la elemente mai mult sau mai putin cunoscute pt a elimina pe cat posibil factorii de risc sau incertitudine).

- Dpa inchiderea sau neanchiderea

variabilei timp in analiza: analiza statica (studiaza fenomenul la 1 moment dat, reliefand in principal structura acestuia si relatiile dintre elementele componente); analiza dinamica (examineaza fenomenul in miscare, relevand modul in care isi modifica cantitatea, calitatea, intensitatea de la un moment la altul; aceasta analiza scoate in evidenta factorii care produc schimbari de stare.)

Etapele si continutul procesului de analiza: analiza parcurge drumul invers al derularii fenomenelor ec; ea porneste de la rezultate, identifica elementele componente si factorii de influenta. Cele mai importante etape ale analizei sunt:

a) delimitarea obectului analizei

(verificarea in timp, spatiu, dpdv cantitativ si calitativ utilizand metode de evaluare si observare);

b) determinarea elementelor componente

(etapa in care se realizeaza descompunerea obiectului analizei si se efectueaza analize straucturale, factorii sunt identificati in mod succesiv, pornind de la cei cu actiune directa ulterior la cei cu actiune indirecta, scopul fiind identificarea factorilor primari);

c) stabilirea corelatiilor intre factori (este

necesara identificarea interconditionarilor si a relatiilor de tip cauza-efect);

d) masurarea influentelor (intervine

analiza calitativa);

e) elaborarea concluziilor;

f) elaborarea unor propuneri.

Continutul procesului de analiza: elementele sunt parti componente ale fenomenului studiat. Factorii sunt fortele motrice care pun in miscare, provoaca, determina un fenomen. Cauzele sunt acei factori care in anumite conditii explica aparitia unui fenomen. Cauza finala reprezinta ultima cauza descoperita in procesul de analiza tinand cont de faptul ca analiza se realizeaza in sens invers derularii fenomenului ec in realitate. De regula, factorii nu actioneaza independent ci corelat intr-un sistem inchegat. In mecanismul de formare a rezultatelor, factorii care intervin pot fi determinati in functie de o multitudine de criterii: