Cuprins
CAPITOLUL I: ROLUL ŞI IMPORTANŢA SITUAŢIILOR FINANCIARE PENTRU ANALIZA FINANCIARĂ . 4
1.1. COMUNICAREA FINANCIARĂ. MEDIUL INFORMAŢIEI FINANCIARE . 4
1.1.1. Informaţia contabilă şi informaţia financiară . 4
1.1.2. Utilizatorii informaţiei contabile şi financiare. 8
1.1.3. Calităţi pretinse informaţiei contabile şi financiare . 13
1.3. INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA MODELĂRII SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII 14
1.3.1. Influenţa naturii activităţii . 15
1.3.2. Influenţa factorilor juridico-economici . 16
1.3.3. Influenţa relaţiilor cu partenerii de afaceri . 16
1.3.4. Influenţa dimensiunii întreprinderii. 17
1.3.5. Influenţa orientărilor strategice . 17
1.3.6. Influenţa orientărilor tactice şi a condiţiilor conjuncturale . 18
1.4. FUNCŢIILE SITUAŢIILOR FINANCIARE . 20
CAPITOLUL II: POZIŢIA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII – ANALIZA PRIN METODA MASELOR BILANŢIERE . 23
2.1. INTERPRETĂRI ALE BILANŢULUI . 23
2.1.1. Definiri ale bilanţului . 23
2.1.2. Abordări privind bilanţul . 24
2.1.3. Analiza comparativă a bilanţurilor . 26
2.2. BILANŢUL PATRIMONIAL . 28
2.2.1. Structura bilanţului patrimonial . 28
2.2.2. Rolul şi limitele bilanţului patrimonial . 38
2.3. BILANŢUL FINANCIAR SAU BILANŢUL LICHIDITATE-EXIGIBILITATE . 42
2.3.1. Construcţia bilanţului lichiditate-exigibilitate . 42
2.3.2. Analiza bilanţului lichiditate - exigibilitate . 46
2.3.3. Rolul şi limitele bilanţului lichiditate-exigibilitate . 52
2.4. BILANŢUL FUNCŢIONAL . 55
2.4.1. Construcţia bilanţului funcţional . 55
2.4.2. Analiza bilanţul funcţional “orizontal” . 60
2.4.4. Rolul şi limitele bilanţului funcţional . 70
CAPITOLUL III: ANALIZA PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII . 73
3.1. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE: ROL ŞI ABORDĂRI . 74
3.2. STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE – ÎNTRE REGULI CONTABILE ŞI STANDARDE 76
3.3. ANALIZA PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII ÎN TERMENI DE REZULTAT UTILIZÂND SOLDURILE ÎN CASCADĂ (SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE) . 81
3.3.1. Marja comercială . 83
3.3.2. Producţia exerciţiului . 83
3.3.3. Valoarea adăugată . 84
3.3.4. Rezultatul brut al exploatării . 86
3.3.5. Rezultatul exploatării . 87
3.3.6. Rezultatul curent . 88
3.3.7. Rezultatul brut al exerciţiului . 91
3.3.8. Rezultatul net al exerciţiului. 91
3.4. ANALIZA PERFORMANŢELOR ÎNTREPRINDERII ÎN TERMENI DE FLUX . 92
3.4.1. Capacitatea de autofinanţare şi autofinanţarea . 92
3.4.2. Fluxurile nete de trezorerie (cash-flow-ul) . 96
CAPITOLUL IV: TABLOURILE DE FLUX – INSTRUMENTE DE ANALIZĂ A MODIFICĂRII POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII . 100
4.1. TIPURI DE FLUXURI ŞI TABLOURI DE FLUX. 101
4.2. TABLOURI BAZATE PE FLUXURI DE FONDURI . 103
4.2.1. Construcţia şi interpretarea tablourilor fluxurilor de fonduri . 104
4.2.2. Tabloul de finanţare prevăzut de Planul Contabil General Francez (PCG 1982) . 110
4.2.3. Limite ale tablourilor fluxurilor de fonduri . 115
4.3. TABLOURI BAZATE PE FLUXURI DE TREZORERIE . 116
4.3.1. Conceptul de trezorerie . 116
4.3.2. Utilitatea tablourilor fluxurilor de trezorerie . 117
4.3.3. Conţinutul tabloului fluxurilor de trezorerie . 119
4.3.4. Interpretarea tabloului fluxurilor de trezorerie . 124
4.3.5. Limitele tablourilor fluxurilor de trezorerie . 124
CAPITOLUL V: ANALIZA SITUAŢIILOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII PRIN METODA RATELOR . 126
5.1. IMPORTANŢA ANALIZEI PE BAZA RATELOR . 126
5.1.1. Definirea ratelor . 126
5.1.2. Utilitatea ratelor . 129
5.1.3. Limite ale analizei ratelor financiare . 130
5.1.4. Clasificarea ratelor . 131
5.2. RATELE DE CARACTERIZARE A MODALITĂŢILOR DE REALIZARE A ECHILIBRULUI FINANCIAR. 134
5.2.1. Rate de structură calculate pe baza situaţiilor financiare . 134
5.2.2. Rate de lichiditate şi solvabilitate. 144
5.2.3. Rate de finanţare. 148
5.3. RATELE DE GESTIUNE . 150
5.3.1. Ratele de gestiune generală a activelor şi pasivelor . 151
5.3.2. Ratele de gestiune a stocurilor . 154
5.3.3. Ratele de gestiune a clienţilor şi furnizorilor . 158
5.4. RATELE DE RENTABILITATE . 160
5.4.1. Rate de marjă . 160
5.4.2. Rata rentabilităţii economice . 162
5.4.3. Rata rentabilităţii financiare . 165
5.5. UTILIZAREA COMBINATĂ A RATELOR ÎN ANALIZA STĂRII FINANCIARE A ÎNTREPRINDERILOR . 168
5.5.1. Metoda Credit – Men . 169
5.5.2. Metoda scorurilor . 171
CAPITOLUL VI: SITUAŢIILE FINANCIARE PREVIZIONATE . 175
6.1. ROLUL ŞI IMPORTANŢA SITUAŢIILOR FINANCIARE PREVIZIONATE PENTRU ANALIZA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII . 175
6.2. ELABORAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE PREVIZIONATE . 180
6.2.1. Previziunea cifrei de afaceri . 181
6.2.2. Estimarea elementelor contului de rezultate . 185
6.2.3. Estimarea elementelor bilanţului . 187
6.2.4. Previziunea fluxurilor de numerar . 191
6.3. ANALIZA SITUAŢIILOR FINANCIARE PREVIZIONATE . 193
6.4. ROLUL SIMULĂRII ÎN CREŞTEREA FLEXIBILITĂŢII PREVIZIUNII SITUAŢIILOR FINANCIARE . 194
BIBLIOGRAFIE . 197
Extras din document
Capitolul I: ROLUL ŞI IMPORTANŢA SITUAŢIILOR FINANCIARE PENTRU ANALIZA FINANCIARĂ
1.1. Comunicarea financiară. Mediul informaţiei financiare
1.1.1. Informaţia contabilă şi informaţia financiară
Globalizarea economică este de mai mult timp un fenomen generat de realităţi de
necontestat, îmbrăcând forme complexe, uneori greu de descifrat. Intensificarea ei în ultima parte
a secolului XX a creat noi probleme, a căror rezolvare nu mai este posibilă folosind acelaşi
instrumentar ştiinţific valabil cu mulţi ani în urmă.
Unul din impulsurile care a determinat într-o oarecare măsură globalizarea economică l-a
constituit apariţia şi dezvoltarea corporaţiilor multinaţionale, acestea fiind considerate în prezent
operatori economico-financiari globali.
Pe fondul diversificării şi globalizării producţiei, valoarea adăugată creată în activităţile
desfăşurate în străinătate a crescut în ritmuri mai susţinute decât cea obţinută pe piaţa internă,
rezultând aşa numitele “megafirme” care realizează vânzări în străinătate ce depăşesc un miliard
de dolari. În aceste condiţii, administrarea corectă şi eficientă a activelor deţinute în străinătate a
devenit pentru corporaţiile multinaţionale un obiectiv extrem de important, de care depinde în
mod nemijlocit viteza cu care îşi fac simţită prezenţa pretutindeni în lume.
Obiectivul major al corporaţiilor se intersectează cel mai adesea cu cerinţele specifice ale
referenţialelor contabile astfel încât rezultanta – situaţiile financiare – să poată furniza
informaţiile contabile solicitate de proprietarii acestora şi alţi utilizatori.
Apare în acest mod fenomenul de comunicare financiară definit ca posibilitatea de a
furniza informaţii contabile şi financiare cu ajutorul situaţiilor financiare şi analizei financiare,
astfel încât mediul extern al întreprinderii să fie satisfăcut.
Din acest mod de definire al comunicării financiare se desprind următoarele trăsături:
a) comunicarea financiară furnizează informaţii contabile şi financiare – doi produşi diferiţi
atât ca sursă de furnizare cât şi ca finalitate;
b) sursele de furnizare a informaţiilor le constituie situaţiile financiare pentru informaţiile
contabile şi sistemele de indicatori economico-financiari pentru informaţiile financiare;
c) destinaţia informaţiilor o reprezintă mediul extern al întreprinderii format pe de o parte din
proprietarii de întreprinderi, salariaţi, stat etc. iar pe de altă parte din instituţiile financiare
care “furnizează” capitalul acestora.
În situaţia corporaţiilor multinaţionale care şi-au extins producţia şi marketingul dincolo
de graniţele unei ţări comunicarea financiară este determinată de furnizarea de informaţii între
sediul corporaţiei şi filialele sale. Producţia internaţională reprezintă o activitate creatoare de
valoare adăugată, aflată sub proprietatea, controlul şi organizarea unei firme (sau unui grup de
firme) dincolo de hotarele sale naţionale.1
Comunicarea financiară “furnizează” atât informaţii contabile cât şi informaţii financiare
pentru mediul extern al întreprinderii (fig. nr. 1.1.)
(contabili)
(analişti financiari)
Fig. nr. 1.1. Reprezentarea grafică a comunicării financiare
Apare în cadrul procesului de comunicare financiară fenomenul de armonizare a
informaţiilor contabile şi financiare determinate de particularităţile referenţialelor contabile, în
cadrul cărora procesul de obţinere a informaţiilor contabile este supus unor tratamente diferite.
Însumarea informaţiilor contabile între sediu şi filiale în cadrul corporaţiilor conduce la
obţinerea situaţiilor financiare consolidate care interesează:
a) proprietarii corporaţiei pentru a analiza rentabilitatea capitalului investit;
b) instituţiile financiare care furnizează capitalul necesar pentru susţinerea strategiilor de
dezvoltare şi extindere a activităţii;
c) investitorii care sunt interesaţi în obţinerea de informaţii pentru rentabilitatea financiară şi
a relaţiei acesteia cu riscul;
d) corporaţia însăşi pentru a-şi cunoaşte posibilităţile de autofinanţare şi a-şi dimensiona
sursele proprii de finanţare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza financiara aprofundata.pdf