Analiza Sistemelor Economice

CAPITOLUL I

Analiza sistemelor - obiect de studiu

ai metode de investigare

Perioada pe care o strabate în prezent economia tarii noastre dovedeste o data în plus, ca

orice tranzitie în functionarea sistemelor social-economice se face cu eforturi considerabile si de

regula, cu risipa de resurse, pe fondul unor puternice dezechilibre.

În acest context, mutatii profunde se impun a fi operate si în domeniul managementului

firmelor care necesita abordarea sistemica a proceselor si fenomenelor, precum si a relatiilor de

management, în vederea descoperirii legitatilor si principiilor care le guverneaza, a proiectarii de

noi sisteme, metode, tehnici si modalitati de conducere de natura sa asigure cresterea eficientei

utilizarii resurselor umane, financiare, materiale, informationale etc.

Caracteristica managementului modern este situarea în centrul investigatiilor sale a

omului în toata complexitatea sa, prin prisma sarcinilor ce-i revin în strânsa interdependenta cu

obiectivele, resursele si mijloacele sistemului în care este integrat. Efectul acestei abordari îl

constituie analiza sistemica a relatiilor si proceselor de management, ce se reflecta în caracterul

multidisciplinar al cunostintelor de conducere subordonat direct sporirii eficientei agentilor

economici.

Supravietuirea si dezvoltarea întreprinderilor este conditionata de existenta unui

management bazat exclusiv pe folosirea pârghiilor economice, scopul tuturor deciziilor de

conducere fiind utilizarea eficienta a resurselor si maximizarea profitului. Utilizarea unor

modele adecvate, alimentate cu date reale prin intermediul unui sistem informatic cu structura

cibernetica constituie o cale importanta în folosirea eficienta a potentialului tehnico-economic al

firmelor, prin armonizarea obiectivelor cu resursele disponibile. În acest sens, se impune

efectuarea unor analize de sistem pentru relevarea si valorificarea complexa a aspectelor

informational-decizionale, precum si realizarea unor sisteme informational-decizionale care sa

permita identificarea din vreme a tendintelor majore si a factorilor perturbatori ce se manifesta

în cadrul mediului în vederea adaptarii rapide si eficiente la schimbarile acestuia.

1.1. Introducere în problematica analizei sistemelor

Cresterea complexitatii proceselor si fenomenelor a impus intensificarea preocuparilor

privind perfectionarea metodelor si tehnicilor teoretice si practice de conducere a acestora, atât

la nivel micro-economic cât si la nivel macro-economic. Aceste preocupari sunt înglobate într-o

stiinta mai generala, accea a managementului atiintific.

Conceptele de sistem si gândire sistemica reprezinta, în acest context, rezultate

semnificative ale cercetarii stiintifice actuale. Înlocuirea metodelor analitice, deosebit de utile

într-o serie de discipline în care descompunerea întregului în parti componente era absolut

necesara pentru cunoastere (economie, medicina, biologie) cu abordarea sistemica, integratoare

a condus la o serie de rezultate valoroase pe plan teoretic si practic.

În orice sistem managerial se remarca deplasarea centrului de greutate al preocuparilor,

de la probleme pur tehnice si metode de conduita bazate pe intuitie, rutina si experienta, catre

metode care au în vedere relevarea aspectelor informational-decizionale în cadrul unor abordari

formalizate, algoritmizate, sustinute de tehnici informatice de vârf.

Dupa o perioada de dezvoltare a informaticii, ciberneticii si cercetarilor operationale,

disciplinele managementului stiintific au ajuns într-o situatie de criza din punct de vedere

teoretic si practic, confirmata de opiniile unor specialisti de prestigiu. Astfel, profesorul Bernard

Roy de la Universitatea din Paris specialist în modelarea matematica a deciziilor afirma ca

cercetarile operationale nu au realizat ceea ce se astepta de la ele. Specialistul în sisteme John

Gall (S.U.A.) considera ca sistemele informatice sufocã inteligenta si initiativa umana cu efecte

negative imediate si de perspectiva asupra oamenilor si întreprinderilor. Au existat si opinii mai

moderate si chiar optimiste expuse la diverse congrese internationale privind "Practica

cercetarilor operationale în întreprinderi" (1978 Franta, 1980 Anglia) conform carora criza

modelarii matematice aplicate în întreprinderi poate fi depasita prin abordarea unei viziuni

sistemice, mai apropiata de nevoile reale ale beneficiarilor.

Specialistul elvetian în management si informatica, Roland Besancet a facut o analiza a

unor firme cu performante slabe, precum si a unora cu performante ridicate, si a dedus atât

cauzele rezultatelor slabe cât si principiile generale ale bunei functionari a firmelor eficiente. De

asemenea, a constatat si a afirmat ca: "Metodele si tehnicile informaticii nu sunt suficiente

pentru ca o întreprindere sa functioneze eficient. Obtinerea unor rezultate bune este conditionata

în primul rând de asimilarea metodelor de management de catre conducerea firmei.

Metodologiile uzuale de analiza si proiectare a sistemelor informatice sunt concepute de obicei

mai mult ca un sistem de marketing al firmelor produca toare de calculatoare decât ca un mijloc

de a rezolva eficient problemele reale ale firmei".

Aceste opinii reflecta existenta unei crize în informatica, în cercetarile operationale si

în general în managementul stiintific, criza de sedimentare a uriasei experiente teoretice si

practice acumulate în acest domeniu. Pentru depasirea acestei crize trebuie facute eforturi

sistematice pentru sintetizarea si preluarea a tot ceea ce este valoros în disciplinele

managementului stiintific, pentru fundamentarea unei teorii integratoare a conducerii.

Realizarea aceastei sinteze integratoare îi revine analizei de sistem, care dupa o practica

îndelungata este pe punctul de a deveni o disciplina matura cu rol de metodologie integratoare a

managementului stiintific denumita analiza sistemelor complexe.

În cadrul disciplinelor managementului, analiza de sistem reprezinta un set de

metodologii complexe având la baza conceptul de sistem ai metoda abordtrii sistemice

orientate spre analiza si proiectarea sistemelor complexe în vederea îmbunatatirii

performantelor acestora.

Paul Licker (Universitatea Calgary) defineste analiza de sistem ca o disciplina a

managementului resurselor informationale aflata la confluenta preocuparilor din domeniul

stiintei calculatoarelor, a tehnicii informationale si a teoriei generale a sistemelor (TGS). El

afirma ca analiza de sistem porneste de la necesitatile informational-decizionale ale

managerilor-utilizatori si pe baza principiului analizei structurale a sistemelor îndeplineste doua

functii de baza:

1) realizeaza asa numitele aplicasii-utilizator necesare conducerii cu maxima

profitabilitate a activitatii sistemelor analizate;

2) analiza de sistem se constituie într-o metodologie care sa permita întretinerea

resurselor informationale ale sistemului pe baza unor analize economico-financiare de

tip cost-beneficiu în cadrul ciclului de viast al sistemului în dezvoltare.

Dezvoltarile ulterioare teoretice, metodologice si practice au condus la aparitia si

dezvoltarea unei noi profesii, aceea de analist de sistem. Rolul analistului de sistem si atributiile

sale au evoluat de la simplu observator al unei situatii pentru un sistem existent pâna la aceea de

diagnostician al sistemului investigat si de consultant al managerului în adoptarea celor mai

eficiente decizii, munca analistului fiind dublata de sisteme automate de asistare a deciziilor.

Astfel, putem defini analiza de sistem ca totalitatea metodelor stiintifice si euristice de

investigare, modelare, proiectare si de solutionare pe aceasta baza a problemelor axate pe

abordarea sistemica a proceslor si fenomenelor din economie, tehnica, natura si societate.

Aparitia si dezvoltarea analizei de sistem ca disciplina sistemica s-a datorat în buna

masura cazuisticii deosebit de diversificate a problemelor reale din practica economica cu care

se confrunta factorii decizionali din unitatile economice. Acestea au condus la necesitatea

analizei, proiectarii si realizarii unor sisteme manageriale bazate pe tehnici informationale de

vârf, cum sunt: sistemele-suport pentru asistarea deciziilor, sistemele expert, dezvoltarea

inteligentei artificiale etc.

În concluzie, se poate afirma ca obiectul analizei de sistem îl constituie studiul

sistemelor reale (economice, tehnice, financiar-bancare, social-politice etc.) la nivel

microeconomic sau macroeconomic, în vederea proiectarii sau reproiectarii unor sisteme mai

performante.