Asigurari Comerciale

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Asigurari Comerciale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 105 de pagini .

Profesor: Mirela Monea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Economie, Asigurari

Cuprins

CUPRINS
Capitolul I: Introducere în asigurãri
3
1.1. Fortele distructive ale naturii si accidentele – pericole permanente pentru viata si integritatea corporalã si bunurile omului
3
1.2. Necesitatea constituirii unor fonduri de protectie împotriva riscurilor
5
1.3. Conceptul de asigurare
7
1.4. Functiile asigurãrii
12
1.5. Elementele tehnice ale asigurãrilor
13
1.6. Clasificarea asigurãrilor
18
Capitolul II: Piata asigurãrilor
22
2.1. Caracteristicile pietei asigurãrilor
22
Capitolul III: Asigurãri de bunuri
27
3.1. Particularitãti ale asigurãrilor de bunuri
27
3.2. Asigurarea clãdirilor si a continutului acestora pentru pagube produse de incendii si alte calamitãti.
30
3.3. Asigurarea complexã a gospodãriilor persoanelor fizice
34
3.4. Asigurarea autocasco a autovehiculelor
35
3.5. Asigurarea bunurilor pe timpul transportului terestru (cargo)
38
3.6. Asigurarea aeronavelor
39
3.7. Asigurarea maritimã
42
3.7.1. Conceptul de avarie
42
3.7.2. Asigurarea bunurilor care fac obiectul transportului maritim
44
3.7.3. Asigurarea navelor maritime si fluviale
45
3.8. Asigurarea animalelor si a culturilor agricole
47
3.8.1. Asigurarea animalelor
47
3.8.2. Asigurarea culturilor agricole
50
1
Capitolul IV: Asigurãri de persoane
52
4.1. Conceptul si caracteristicile asigurãrilor de persoane
52
4.2. Tipuri de asigurãri de viatã
55
4.3. Asigurãri de persoane altele decât cele de viatã
59
Capitolul V: Asigurãri de rãspundere civilã
62
5.1. Caracteristici ale asigurãrilor de rãspundere civilã
62
5.2. Tipuri de asigurãri de rãspundere
64
Capitolul VI: Forme si metode de reasigurare
68
6.1. Consideratii generale
68
6.2. Contractul de reasigurare si principiile ce stau la baza acestuia
69
6.3. Forme de reasigurare
71
6.3.1. Reasigurarea proportionalã
71
6.3.2 . Reasigurarea neproportionalã
74
6.4. Metode de reasigurare
77
Capitolul VII: Eficienta activitãtii de asigurare
80
7.1. Conceptul de eficientã a activitãtii de asigurare
80
7.2. Indicatori de apreciere a eficientei activitãtii de asigurare
82
Capitolul VIII: Teste grilã si aplicatii practice
89
Bibliografie
104

Extras din document

CAPITOLUL I

INTRODUCERE ÎN ASIGURÃRI

1.1. Fortele distructive ale naturii si accidentele – pericole permanente pentru viata si integritatea corporalã si bunurile omului

Pericolele la care omul este supus sunt multiple si variate, cauzate de fortele naturii, de folosirea tehnicii sau de anumiti factori speciali si sociali – economici. Aceste pericole sunt generatoare de pagube si de aceea omul trebuie sã le cunoascã pentru a se pune la adãpost de efectele lor, pentru a putea actiona împotriva lor.

Fortele naturii declanseazã calamitãti cu efecte distructive puternice, printre care se numãrã: seceta, înghetul, ploile torentiale, grindina, uraganele, inundatiile, cutremurele de pãmânt, trãsnetul, incendiile, prãbusirile si alunecãrile de teren, avalansele de zãpadã, etc. O serie (multitudine) de cauze naturale provoacã decese, boli si îmbãtrânire la oameni, afecteazã evolutia plantelor ori pun în pericol viata animalelor.

Dezvoltarea stiintei si tehnicii face posibilã cresterea rapidã a productiei, usurarea muncii, progresul social, dar în anumite împrejurãri, ea poate provoca accidente care sa avarieze sau sa distrugã complet anumite mijloace de productie si bunuri de consum ori sa afecteze capacitatea de muncã si chiar viata oamenilor.

Astfel, defectiunile ivite în functionarea masinilor, instalatiilor si aparatelor pot provoca explozii, incendii, electrocutãri, asfixieri, arsuri, etc.; dezvoltarea traficului rutier, feroviar aerian si maritim mãreste pericolele circulatiei, etc.

Omul, prin modul necorespunzãtor (neglijentã, nepricepere) în care îsi îndeplineste uneori atributiile de serviciu sau prin comportarea sa reprobabilã în societate (actiuni delictuale: jaf, furt, crimã) poate sa provoace pierderi semenilor sãi.

Anumiti factori sociali-economici pot, de asemenea provoca fenomene cu efecte negative asupra desfãsurãrii normale neîntrerupte a activitãtii economice. Din aceste categorii fac parte: crizele economice, somajul si inflatia, conjunctura economicã nefavorabilã, etc.

3

Din simpla enumerare a cauzelor care genereazã pericole rezultã cã unele sunt independente de vointa omului, adicã au caracter obiectiv, în timp ce altele, legate de comportarea omului, poartã un caracter subiectiv.

Cauze obiective: pozitia terenului fatã de sursa de apã, ceea ce îl face sã fie supus inundatiilor sau sã fie ferit de acestea; sensibilitatea unor culturi agricole la grindinã, caracteristicile unor materiale de constructii de a fi inflamabile sau neinflamabile, etc.

Cauze subiective: atitudinea iresponsabilã si inconstientã a unor oameni, poate sã provoace sau sã favorizeze înregistrarea de accidente cu efecte grave umane si materiale.

Cunoasterea împrejurãrilor în care se pot produce diverse fenomene perturbatoare si pãgubitoare, permite omului sã ia mãsurile de rigoare pentru a evita si preveni asemenea fenomene sau pentru a limita actiunea lor distructivã.

Calamitãtile naturale cele mai pãgubitoare si cele mai de temut, dar si cu arie largã de rãspândire pe glob sunt: seceta, cicloanele (uraganele), inundatiile cutremurele de pãmânt, incendiile si accidentele.

Seceta, indiferent de forma pe care o îmbracã - diminuarea umiditãtii din atmosferã, uscarea progresivã a pãmântului, imposibilitatea plantelor de a-si asigura apa necesarã, chiar dacã aceasta existã în sol – afecteazã puternic activitatea economicã si, prin aceasta, pericliteazã însãsi viata oamenilor, pe întinse zone geografice. Pe un plan mai general, seceta influenteazã negativ produsul intern brut, balanta comercialã si balanta de plãti a tãrii.

Pe glob existã întinse zone frecvent bântuite de secetã: nordul continentului african, S.U.A. – centrul si vestul, Asia – China, Mongolia, India, Europa – sudul continentului. În tara noastrã: Dobrogea, estul Moldovei, Muntenia si Oltenia.

Cicloanele (denumite în unele regiuni uragane, iar în altele taifunuri) sunt deplasãri de mase de aer având un diametru de la câteva zeci de km pânã la 1500-2000 km, care se miscã în spirale, dupã caz în directia acelor de ceasornic sau în directia opusã acestora, timp de 4-7 zile si chiar mai mult.

Cicloanele se formeazã atât în emisfera nordicã, cât si în cea sudicã, în zona tropicalã, ca si în cea temperatã. Cicloanele tropicale sunt însotite de mari cãderi de precipitatii provocând inundatii catastrofale.

Inundatiile se produc, de regulã, primãvara în regiunile temperate sau reci, ca urmare a topirii bruste a zãpezii ori a ghetii, si vara in regiunile cu climat tropical ori musonic. si acestea au provocat de-a lungul anilor, în anumite zone ale globului, importante pagube materiale si victime.

Fisiere in arhiva (1):

  • Asigurari Comerciale.pdf

Alte informatii

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI – FACULTATEA DE ŞTIINŢE CENTRUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ