Extras din document
ASPECTUL MANAGERIAL…
Procesul tranziţiei de la economia supercentralizată la economia de piaţă a generat, în agricultura şi dezvoltarea rurală a Republicii Moldova, multiple probleme de ordin economic şi social. De aceea, este normal ca preocupările privind identificarea unor soluţii şi metode de rezolvare a acestora să mobilizeze din ce în ce mai mulţi specialişti în domeniu. În acest context, nu se putea să nu se facă apel şi la experienţa altor ţări, printre care un loc aparte îl ocupă ţările membre ale Uniunii Europene.
În prezent, agricultura şi dezvoltarea rurală din Republica Moldova continuă să fie într-o situaţie de criză, iar economia este departe de a fi stabilă pentru a putea să o susţină. Dimpotrivă, scăderea raportului dintre indicii de creştere a preţurilor produselor agricole şi cei ai produselor industriale cumpărate de agricultori, adânceşte foarfecele preţurilor, lucru care ne conduce la concluzia că agricultura înregistrează o productivitate scăzută, faţă de alte ţări, mai ales faţă de cele din U.E., care reprezintă modelul şi ţinta spre care se tinde.
Lipsa unei viziuni realiste asupra viitorului satului moldovenesc, asupra noilor ocupaţii şi calificări necesare în procesul de diversificare a activităţilor – care să pună bazele unei dezvoltări rurale multifuncţionale, precum şi asupra celor mai eficiente căi de integrare în Uniunea Europeană, devine tot mai acută.
Aproape toate măsurile de politică agricolă au conturat actuala stare de criză: liberalizarea preţurilor produselor agricole, condiţionată de limitarea acestora la produsele de bază în consumul populaţiei; liberalizarea preţurilor input-urilor agricole care, în condiţiile monopolului statului în amontele agriculturii a condus la creşterea diferenţelor de preţ şi la reducerea şi instabilitatea veniturilor agricultorilor; existenţa unei disparităţi în repartizarea subvenţiilor întreprinderilor agricole după forma organizatorico-juridică (ponderea resurselor financiare alocate întreprinderilor corporative este de aproximativ 6,3 ori mai mare decât cota care revine gospodăriilor ţărăneşti); existenţa unei disparităţi pe profil regional în repartizarea subvenţiilor întreprinderilor agricole, ceea ce a determinat reducerea consumului de îngrăşăminte chimice, a seminţelor de calitate şi restrângerea cererii de credite pentru investiţii din cauza ratei înalte a dobânzilor; trecerea la sistemul de subvenţionare directă a tuturor producătorilor agricoli, mai corect spus a proprietarilor de terenuri, sistem care pulverizează resursele bugetare la milioane de posesori ai titlurilor de proprietate, cu efecte populiste de protecţie socială şi nu cu scop economic etc.
Pornind de la general (principii, mecanisme) şi ajungând la particular (cazul ţărilor din Uniunea Europeană şi situaţia din Moldova), prin analiza spaţiului rural, în lucrare se încearcă formularea de soluţii şi propuneri în funcţie de condiţiile concrete privind crearea unui mediu economic prielnic dezvoltării, în sensul consolidării unei dezvoltări durabile şi multifuncţionale a spaţiului rural.
Starea dificilă a sectorului rural implică necesitatea acordării unei atenţii primordiale aplicării noilor forme şi metode de planificare strategică, de management, de monitorizare şi evaluare a implementării prezentului strategiilor şi a programelor sectoriale în domeniul agriculturii şi mediului rural, schimbări esenţiale în politica de stat la sate, de schimbări profunde în acest domeniu a cadrului legislativ şi instituţional.
Trecând în revistă principalele documente strategice cu referinţă la dezvoltarea şi susţinerea spaţiului rural, complexului agroindustrial, sesizăm următoarele:
1. Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei, cu referinţă la subiectul abordat, ne caracterizează evoluţia proastă a agriculturii din ultimii 10 ani.
Agricultura Moldovei a suferit un declin al volumului total de producţie agricola si al productivităţii. Conform datelor statistice oficiale, producţia agricola a scăzut cu circa 35% în prima jumătate a anilor 90 si cu 20% - în a doua jumătate, constituind actualmente mai puţin de jumătate din nivelul anilor 1989 - 1991.
Declinul a fost cauzat preponderent de scăderea productivităţii, deoarece suprafaţa totala a terenurilor agricole s-a schimbat neesenţial. Roada la hectar, în funcţie de cultura, este cu 20-60% mai joasa în prezent decît în anii 1989 - 1991. De asemenea, a scăzut si productivitatea muncii. Conform datelor statistice oficiale, pe parcursul ultimilor ani, valoarea adăugata bruta pe persoana în agricultura a constituit circa 400 dolari SUA.
În ultimii zece ani s-a schimbat, de asemenea, şi structura producţiei agricole. În comparaţie cu situaţia de la începutul anilor 90, în ultimii ani au crescut suprafeţele ocupate de culturile care necesita puţine resurse pentru producere, cu pieţe garantate de desfacere (grîul, porumbul, floarea-soarelui), iar suprafeţele ocupate de culturile intensive au scăzut (tutunul, legumele).
În vederea soluţionării situaţiei create în sector alte două documente prevăd următoarele:
2. Strategia naţională de dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial al Republicii Moldova (2008-2015) prevede Politica dezvoltării socio-economice a spaţiului rural.
Obiectivul central al acestei politici derivă din priorităţile Programului Naţional "Satul Moldovenesc" şi rezidă în:
• asigurarea creşterii economice durabile atît în sectorul agroalimentar, cît şi în sferele economice nonagricole, astfel încît de aceasta să beneficieze toate categoriile populaţiei rurale;
• reducerea sărăciei, inechităţii şi a excluziunii sociale la sat, precum şi extinderea participării păturilor socialmente vulnerabile la activităţile economice;
• revitalizarea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii (gazificarea, ameliorarea şi extinderea reţelelor de aprovizionare cu apă, reparaţia şi construcţia drumurilor, dezvoltarea telecomunicaţiilor, etc.).
3. Programul Naţional „Satul Moldovenesc” reprezintă cadrul politic suprem pentru dezvoltarea rurală durabil ă a Republicii Moldova pentru anii 2005-2015. Acest document este elaborat întru implementarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) şi va servi drept bază pentru realizarea obiectivelor prioritare ale acesteia în mediul rural.
La unele din punctele sale programul prevede că:
- Va fi stimulată asocierea şi integrarea pe orizontală şi verticală a fermierilor şi întreprinzătorilor agricoli în diverse organizaţii, inclusiv cooperative, în scopul cultivării, prelucrării şi comercializării produselor agroalimentare, pentru a asigura un acces mai eficient la informaţii, mijloace de producere şi comercializare pe pieţele interne şi externe. Asocierile de acest gen vor asigura scăderea preţurilor la mijloacele de producţie şi reducerea costurilor la efectuarea tranzacţiilor. În acest context va fi practicată crearea grupurilor de producători, a asociaţiilor şi cooperativelor pentru procurarea mijloacelor de produc ţie, a companiilor de distribuire organizată de producători, acorduri de procurări angro. Vor fi create asociaţii ale micului business şi incubatoarelor de afaceri în zona rurală.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Aspect Managerial.doc