Autoevaluare Economia Firmei

1. Utilitatea individuala reprezinta:

a. Utilitatea unitatii de produs

b. Parerea individului

c. Parerea mai multor indivizi

d. Sa utilizezi bunuri economice

e. Sa nu utilizezi bunuri economice

2. Utilitatea marginala arata:

a. Marginea utilitatii

b. Variatia utilitatii totale

c. Utilitatea produselor din margine

d. Cât de util este un bun economic

e. Cât de atractiv este un bun economic

3. Matematic, utilitatea marginala este ca grad:

a. Acelasi grad

b. Grad mai mare

c. Gradul 1

d. Gradul 2

e. Mai mic decât cel al utilitatii totale

4. Când utilitatea totala creste, utilitatea marginala este:

a. Pozitiva

b. Negativa

c. Si pozitiva si negativa

d. Indiferenta

e. Variabila si cunoscuta

5. Unde utilitatea totala este maxima, utilitatea marginala va fi:

a. Egala cu 1

b. Zero

c. Egala cu 2

d. Egala cu 3

e. Egala cu 4

6. Când utilitatea totala este parabolica, utilitatea marginala este:

a. De gradul 3

b. De gradul 2

c. Liniara

d. O constanta

e. De gradul 3

7. Când utilitatea totala este functie de gradul 3, utilitatea marginala este functie de

gradul:

a. 1

b. 3

c. 4

d. Al doilea

e. 0

8. În aplicatii, utilitatea marginala se obtine:

a. Prin integrare

b. Prin adunare

c. Prin scadere

d. Prin înmultire

e. Prin derivarea expresiei utilitatii totale

9. Constrângerile bugetare se refera la:

a. Alocarea resurselor financiare astfel încât sa se obtina combinatia optima a cantitatilor a

doua sau mai multe bunuri

b. A lisi banii necesari cumparaturilor

c. A avea resurse financiare dar insuficiente

d. Cresterea bugetului disponibil peste orice limite

e. Cresterea bugetului disponibil la valori decente

10. Linia combinatiilor posibile arata:

a. Ce se poate face cu banii

b. Bugetul disponibil pentru a achizitiona doua sau mai multe bunuri

c. Ce se doreste a se face cu banii

d. Cu se pot combina banii si alte valori pentru a cumpara ceva

e. Evolutia viitoare a bugetului

11. O dreapta a bugetului mai apropiata de origine arata:

a. Un buget mai mare

b. Un buget suficient de mare

c. Un buget mai mic

d. Un buget foarte mic

e. Un buget foarte mare

12. O dreapta a bugetului mai îndepartata de origine arata:

a. Un buget insuficient

b. Un buget bine alocat

c. Un buget mai mic

d. Un buget mai mare

e. Un buget constant

13. O reducere a pretului unui produs face ca dreapta bugetului sa:

a. Ramâna la fel

b. Sa dispara

c. Sa fie înlocuita

d. Sa nu mai serveasca la nimic

e. Îsi schimbe înclinatia

14. Curbele de indiferenta arata:

a. Combinatii a doua bunuri care ofera aceeasi utilitate totala

b. Indiferenta cumparatorului fata de preturi

c. Indiferenta consumatorului fata de produse

d. Indiferenta producatorului fata de cumparator

e. Indiferenta cumparatorului fata de producator

15. O curba de indiferenta mai îndepartata de origine arata:

a. O utilitate totala mai mcia

b. O utilitate totala mai mare

c. O utilitate individuala

d. O utilitate marginala

e. Cresterea preturilor

16. Maximizarea satisfactiei consumatorului are loc când:

a. Dreapta bugetului taie curba de indiferenta în doua puncte

b. Dreapta bugetului nu atinge curba de indiferenta

c. Dreapta bugetului este tangenta la curba de indiferenta

d. Acesta cumpara cantitatea dorita

e. Acesta cumpara cantitati reduse

17. Conditia de maximizare a satisfactiei consumatorului este:

a. Sa gaseasca marfa dorita