Bazele Merceologiei

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 37 în total
Cuvinte : 18493
Mărime: 151.08KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Pantazica Mircea

Extras din document

1. NOTIUNI DE MERCEOLOGIE

1.1. OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI

Se apreciază că interesul pentru studierea mărfurilor, în conditii moderne, apare din a doua jumătate a secolului XX, datorită faptului că produsele sunt tot mai complexe, iar succesiunea lor tot mai dinamică.

Asemenea tendinte au condus la o evolutie rapidă a merceologiei, ca stiintă despre mărfuri, care, în conditii de modernitate, presupune o abordare multidirectională, o viziune integratoare si, desigur, concepte, instrumente si metode noi de investigare.

În acest sens, putem spune că merceologia reuneste aspecte tehnico-economice, sociale si ecologice, legate de producerea, comercializarea si folosirea produselor vândute.

Din punct de vedere etimologic, merceologia reuneste două notiuni de origini diferite: merx, adică marfă în limba latină si logos care, în greacă, înseamnă studiu, cunoastere, stiintă.

Prin urmare, merceologia studiază mărfurile în toate etapele circuitului lor fizic; mai exact, de la producere (ori de la producător) până la cel care le utilizează (consumatorul).

Desigur, intervalul de studiu al mărfurilor poate fi mai larg, dacă cercetarea lor se extinde în fazele pre si post-existentiale ale produsului devenit marfă, prin atribuirea unor valori de întrebuintare.

Putem vorbi, după unii specialisti1, de următoarele etape ale existentei mărfurilor:

1) etapa de proiectare (faza de proiectare) ce furnizează date despre calitatea proiectelor, documentatiilor, creativitătii ;

2) etapa de fabricatie, care presupune analiza materiilor prime, proceselor tehnologice, performantelor, costurilor etc;

3) etapa transportului, referitoare la mijloace de transport, ambalaje, corelaŃii de genul: produs-ambalaj-mijloc de transport etc;

4) etapa stocării ce permite concluzii asupra oportunitătii spatiilor de depozitare, factorilor de mediu, procedurilor de stocare, interferentelor cu alte produse stocate în acelasi loc etc;

5) etapa utilizării efective, menită să ofere date privind modul cum produsul răspunde cerintelor de consum, regulilor de folosire si manipulare, gradului de fiabilitate si mentenabilitate, sigurantei în exploatare

6) etapa postconsum, în care se studiază efectele asupra sănătătii omului si a mediului, evident după consumul anumitor produse, furnizate ca marfă; deci, dobândite prin schimburi de echivalente.

Se poate spune, având în vedere cele spuse, că merceologia, ca stiină a mărfurilor, studiază calitatea acestora din punctul de vedere al evolutie sociale; adică, în strânsă legătură cu trebuintele oamenilor, fireste într-o manieră sistematică si, desigur, tinând seama de determinantii săi.

Valoarea unui produs, din această perspectivă, este dată de cel putin trei aspecte; acestea sunt: valoarea de întrebuintare a mărfurilor, care presupune satisfacerea unor cerinte, functii etc.; valoarea estetică a mărfurilor, unde intervin elemente de genul: forma produsului, desenul, linia, ornamentul, stilul, culoarea, simetria, proportia, armonia, contrastul, asigurând astfel satisfacerea consumatorului din punct de vedere psihologic si estetic; valoarea de schimb a mărfurilor, ceea ce înseamnă că un produs, datorită calitătii sale, poate fi schimbat sau înlocuit cu un altul.

Mărfuri pot fi considerate si serviciile care, în fond, sunt rezultate ale activitătii umane ce determină efecte benefice si, evident, satisfac unele cerinte sociale.

Se cuvine mentionat, între altele, că serviciile prestate nu se concretizează în bunuri materiale, ci se manifestă ca faze si activităti ale unor produse de consum ori de productie, care au loc anterior, paralel sau după crearea produsului finit.

Nu întâmplător, cu alte cuvinte, serviciile se mai numesc mărfuri invizibile, iar activitatea de comercializare a acestora – comert invizibil.

1.2. EVOLUTIA MERCEOLOGIEI

Merceologia, evident ca stiintă a mărfurilor, a evoluat în mod permanent, atât în formă, cât si în continut.

Si, de aici, până la domeniul de promovare a mărfurilor, prin calitatea si estetica lor, nu a mai fost decât un pas.

Istoriceste, putem considera că nevoia cunoasterii mărfurilor s-a manifestat din cele mai vechi timpuri, odată cu aparitia schimbului în natură, când se impune nevoia de cunoastere a produselor propuse acestor incipiente categorii de tranzactii.

Aparitia banilor, însă, ca echivalent general de schimb, a dat nastere, timpuriu, comertului propriu-zis, iar nevoia de cunoastere a mărfurilor a devenit

o conditie a domeniului.

De exemplu, necesitatea cunoasterii mărfurilor este vădită la mesopotanieni, persi, egipteni, polinezi si altii. În acest sens, „Codul lui Hamurabi”2, suveran al regatului babilonian (1742-1749 î.H.), „Legea fiscală a lui Palmirey” etc stau mărturii peste timp.

Tot la fel, grecii si romanii au avut, în organizarea si dezvoltarea comertului, contributii importante, elaborând structuri de mărfuri, concepte de măsurare si apreciere a valorii acestora.

Perioada Renasterii va aduce, în domeniul comertului, cunostinte sistematice care vor fi dezvoltate mai târziu; respectiv, în secolele XVII si XVIII. Mergând pe firul exemplelor, specialistii apreciază, că Leonardo da Vinci, la timpul său, a pus bazele unor concepte care sunt valabile si în zilele noastre, în domeniul merceologiei, legate de proportii, reprezentarea obiectelor, luminilor, culorilor, fiind considerat, în acelasi timp, un precursor al metodelor organoleptice de cercetare primară a mărfurilor alimentare.

În secolele XVI si XVII, contributii importante, în cunoasterea mărfurilor, au avut Galileo Galilei (1564- 1642), ca fizician si astronom recunoscut, precum si

Giordano Bruno (1548-1600), ca filozof al Renasterii italiene.

Acestia au pus chiar bazele unor metode stiintifice de cercetare a mărfurilor. Galileo Galilei, de exemplu, ca întemeietor al mecanicii clasice si al Cel mai vechi cod de legi cunoscut până astăzi, care numără 282 de articole de drept civil, penal si comercial.

Si la noi, cărturarul Dimitrie Cantemir(1673-1723), Domn al Moldovei, pentru scurtă vreme (1710-1711), în lucrarea „Descriptio Moldaviae”a înserat si unele aspecte privind mărfurile si comertul acestei provincii românesti.

Dar, absolut importantă este aparitia lucrării lui Johann Beckmann (1739-1811), considerat părintele scolii germane de merceologie, domeniu pe care astfel îl consacră de-a pururi ca stiintă, pe care o va numi „ramura de cunoastere a mărfurilor”.

El a materializat, prin opera sa („Curs pregătitor de merceologie”), trecerea de la practica simplă, empirică (a merceologiei), la o disciplină stiintifică, pretabilă cercetării, sistematizării si studiului teoretic al mărfurilor.

Tratatul său, apărut între 1793-1800, dar si alte lucrări, apartin revolutiei industriale si principalelor momente ale miscării iluministe, la scară nu doar germană, ci de-a dreptul europeană.

Desigur, după cel deal doilea război mondial, merceologia va cunoaste mari dezvoltări, mari salturi calitative, fiind în măsură „să analizeze fluxurile materiale si energetice ale ciclurilor productive”3, având în vedere ca bilanturile materiale, în această perioadă, vor conduce la comparatii între diferitele procese de productie si la selectionarea celei mai optime variante de proces pentru acelasi produs.

Preview document

Bazele Merceologiei - Pagina 1
Bazele Merceologiei - Pagina 2
Bazele Merceologiei - Pagina 3
Bazele Merceologiei - Pagina 4
Bazele Merceologiei - Pagina 5
Bazele Merceologiei - Pagina 6
Bazele Merceologiei - Pagina 7
Bazele Merceologiei - Pagina 8
Bazele Merceologiei - Pagina 9
Bazele Merceologiei - Pagina 10
Bazele Merceologiei - Pagina 11
Bazele Merceologiei - Pagina 12
Bazele Merceologiei - Pagina 13
Bazele Merceologiei - Pagina 14
Bazele Merceologiei - Pagina 15
Bazele Merceologiei - Pagina 16
Bazele Merceologiei - Pagina 17
Bazele Merceologiei - Pagina 18
Bazele Merceologiei - Pagina 19
Bazele Merceologiei - Pagina 20
Bazele Merceologiei - Pagina 21
Bazele Merceologiei - Pagina 22
Bazele Merceologiei - Pagina 23
Bazele Merceologiei - Pagina 24
Bazele Merceologiei - Pagina 25
Bazele Merceologiei - Pagina 26
Bazele Merceologiei - Pagina 27
Bazele Merceologiei - Pagina 28
Bazele Merceologiei - Pagina 29
Bazele Merceologiei - Pagina 30
Bazele Merceologiei - Pagina 31
Bazele Merceologiei - Pagina 32
Bazele Merceologiei - Pagina 33
Bazele Merceologiei - Pagina 34
Bazele Merceologiei - Pagina 35
Bazele Merceologiei - Pagina 36
Bazele Merceologiei - Pagina 37

Conținut arhivă zip

  • Bazele Merceologiei.doc

Alții au mai descărcat și

Economia Uniunii Europene

Stadiile integrarii: 1. Zona de liber schimb - pp. eliminarea completa a barierelor tarifare si netarifare din calea comertului 2. Uniunea vamala...

Istoria și Politicile Uniunii Europene

T E M A III UNIUNEA EUROPEANĂ – ACTOR SAU SPECTATOR ÎN PROCESUL DE GLOBALIZARE ? 1. Ce este globalizarea ? 2. Principalele caracteristici ale...

Negocierea Internațională

Contractul este finalizarea normală a contactului stabilit cu partenerul potenţial şi a negocierilor purtate cu acesta. Totodată, el reprezintă...

Riscurile în afacerile internaționale

1 Riscul în afacerile internaţionale 1.1 Definiţia riscului În termeni generali, riscul exprimă ”posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a...

Operațiuni de Plăți în Tranzacțiile Internaționale

1. Mijloace şi instrumente de plată În timpul negocierii contractelor comerciale, aspectele financiare ale acestora au o importanţă primordială....

Economie politică

1. Introducere La începutul noului mileniu, omenirea încearca sa proiecteze o anume imagine a viitorului sau. Aceste eforturi pornesc de la...

Mijloace fixe ale întreprinderii

1. Mijloacele fixe: esenţa economică, componenţa şi structura. 2. Evaluarea mijloacelor fixe. 3. Uzura mijloacelor fixe. 4. Indicatorii...

Decizia de investiție în mediu incert

Simularea Monte Carlo Tehnica scenariilor ofera informatii suplimentare despre riscurile unui proiect de investitii, dar are dezavantajul ca ia in...

Te-ar putea interesa și

Managementul Calității

INTRODUCERE O analiză succintă a tabloului economic mondial al anilor ’90 permite evidenţierea unor trăsături definitorii incontestabile:...

Studiu privind calitatea mărfurilor domotice-electrocasnice de pe piață

CAPITOLUL I OBIECTUL DE STUDIU ŞI EVOLUŢIA ŞTIINŢEI MĂRFURILOR 1.1 Semnificaţie şi denumiri ale ştiinţei mărfurilor Ştiinţa mărfurilor se...

Etichetarea produselor - influența asupra consumatorilor

INTRODUCERE La nivel global, legumele și fructele dețin un loc deosebit de important în alimentația omului, deoarece acestea reprezintă surse...

Analiza Merceologică pe Baza Suportului de Curs a Aparatului de Fotografiat Nikon D3000

Istoric Compania a fost înființată în anul 1917 prin fuzionarea a trei producători de soluții optice din Japonia, luând numele de Nippon Kogaku...

Bazele merceologiei - Subiecte Examen

1. Ce este merceologia si care sunt sarcinile ei? Merceologia este ştiinţa care, studiază proprietăţile mărfurilor, sortimentele, calitatea,...

Bazele Merceologiei

1.1 Evoluţia şi importanţa sistematizării mărfurilor alimentare Consumatorul actual este din ce în ce mai dispus să renunţe la stocări riscante de...

Bazele Merceologiei

CAPITOLUL I: OBIECTUL DE STUDIU AL MERCEOLOGIEI 1.1. Obiectul de studiu al merceologiei Stiinta marfurilor – Merceologia – are ca obiectiv...

Bazele Merceologiei II

Capitolul 1. CODIFICAREA MĂRFURILOR 1.1 Evoluţia conceptului de sistematică a mărfurilor 1.2 Sisteme de codificare utilizate în practica...

Ai nevoie de altceva?