Bazele Politicii Monetare

1. CONCEPTUL POLITICĂ MONETARĂ

Evoluţia politicii monetare este determinată de evoluţia sistemului monetar şi de evoluţia gândirii economice.

Pe parcursul mai multor secole promovarea politicii monetare se reducea la luarea deciziilor de batere a monedei metalice şi de emitere a banilor de hârtie. Crearea primelor bănci centrale (bănci cu drept de emisie monetară) a fost influenţată de ideea menţinerii parităţii bancnotelor în raport cu metalul preţios şi în raport cu bancnotele altor state. Respectiv, obiectivul politicii monetare în acea perioadă a fost menţinerea etalonului aur.

ACCEPŢII PRIVIND POLITICA MONETARĂ

„Politica monetară. Ansamblu al măsurilor monetare luate de stat şi de banca centrală pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor în circulaţie şi nevoile de bani ale economiei, sau pentru influienţarea într-un anumit sens a conjucturii economice” (Kiriţescu C., Dobrescu E. Moneda: mică enciclopedie. -Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1998. –P. 216.)

Politica monetară reprezintă unul din instrumentele politicii economice, prin intermediul căreia se acţionează asupra cererii şi ofertei de monedă din economie. (Dardac, Nicolae. Monedă, bănci şi politici monetare / Dardac Nicolae, Barbu Teodora. – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 2005. – P. 378.)

ACCEPŢII PRIVIND POLITICA MONETARĂ (continuare)

“ politica monetară reprezintă Ansamblul măsurilor luate, prin Banca centrală sau autorităţile monetare, pentru a exercita o anumită influienţă asupra dezvoltării economiei sau pentru a asigura stabilitatea preţurilor şi a cursurilor valutare.” (Manolescu, Gh.   Monedă şi credit. - Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine", 2003. -  P. 165.)

“Politica monetară reprezintă activitatea de influenţare a proceselor social-economice prin oferta de bani în vederea realizării principalelor scopuri macroeconomice şi obţinerii echilibrului general în economie.” (STRATULAT, Oleg. Politica financiară. –Chişinău: Editura ASEM, 1997. –P. 8)

DEFINIREA POLITICII MONETARE

POLITICA MONETARĂ

reprezintă ansamblul acţiunilor de influenţare a cererii şi ofertei de bani în vederea realizării obiectivelor macroeconomice şi sarcinilor sectorului monetar-bancar

OBIECTIVELE GENERALE ALE POLITICII MONETARE

CREŞTEREA ECONOMICĂ;

STABILITATEA PREŢURILOR;

OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ;

SUSTENABILITATEA BALANŢEI DE PLĂŢI.

SARCINILE PRIMORDIALE ALE SECTORULUI MONETAR-BANCAR

menţinerea creşterii masei monetare în parametri optimi;

menţinerea nivelului stimulativ al ratei dobânzii;

menţinerea nivelului adecvat al ratei de schimb;

alocarea suficientă, eficientă şi prudentă a resurselor creditare în economie etc.

EFECTELE ACŢIUNILOR DE POLITICĂ MONETARĂ

Misiunea autorităţii monetare publice în domeniul politicii monetare este proiectarea şi realizarea practică a acţiunilor de politică monetară, care rezultă într-un şir de efecte, principalele fiind:

furnizarea sau retragerea monedei din circulaţie;

afectarea activelor şi pasivelor instituţiilor financiare;

controlul operaţiunilor cu străinătatea.

INSTRUMENTARIUL ACŢIUNILOR DE POLITICĂ MONETARĂ

Autoritatea monetară publică, în vederea proiectării şi realizării practice a acţiunilor de politică monetară, utilizează diverse instrumente.

Acestea, delimitate potrivit modului de influienţare asupra proceselor monetare în ansamblu, cât şi asupra subiecţilor activităţilor monetare în particular , constituie două grupe distincte: instrumentele directe şi instrumentele indirecte ale politicii monetare.

2. INSTRUMENTELE DIRECTE ALE POLITICII MONETARE

Instrumentele directe

ale politicii monetare înglobează

măsurile întreprinse de Banca Centrală

care afectează în mod direct utilizatorii şi deţinătorii de monedă, în primul rând instituţiile financiare şi de credit

INSTRUMENTELE DIRECTE DE FURNIZARE SAU RETRAGERE A MONEDEI DIN CIRCULAŢIE

Operaţiunile de rescontare în cadrul cărora Banca Centrală poate aplica două acţiuni de sorginte administrativă, şi anume: plafonarea disponibilităţilor pentru rescontare şi stabilirea nivelului taxei oficiale a scontului.

Acordarea de credite guvernului şi băncilor comerciale cu aceleaşi acţiuni reglementorii.

INSTRUMENTELE DIRECTEDE AFECTARE A ACTIVELOR ŞI PASIVELOR INSTITUŢIILOR FINANCIARE

limitarea creditului bancar;

limitarea depozitelor bancare;

fixare normativelor;

controlul emisiunilor de titluri pe piaţa monetară;

stabilirea ratei dobânzii debitoare şi/sau creditoare la depozitele şi creditele băncilor comerciale în Banca Centrală.

INSTRUMENTE DIRECTE DE CONTROL A OPERAŢIUNILOR CU STRĂINĂTATEA

controlul operaţiunilor de schimb valutar;

stabilirea ratei dobânzii pentru depozitele nerezidenţilor;

stabilirea restricţiilor referitor la dobânda pentru depozitele nerezidenţilor.

APRECIERI PRIVIND INSTRUMENTELE DIRECTE ALE POLITICII MONETARE

Instrumentele directe ale politicii monetare produc efecte imediate, însă natura lor administrativă, mai ales în perioade lungi, provoacă desechilibre şi denaturări în procesele monetare

3. INSTRUMENTELE INDIRECTE ALE POLITICII MONETARE

Instrumentele indirecte ale politicii monetare înglobează măsurile întreprinse de Banca Centrală care afectează în mod indirect piaţa monetară

INSTRUMENTELE INDIRECTE DE FURNIZARE SAU RETRAGERE A MONEDEI DIN CIRCULAŢIE

operaţiunile open-market;

acordarea creditelor cu rată a dobânzii de piaţă;

constituirea rezervelor obligatorii.