Buget și Trezorerie

BUGETUL PUBLIC NATIONAL

Activitatea financiara a statului se deruleaza intr-o maniera reglementata pe baza Legii Finantelor Publice.Se defineste ca un ansamblu de conturi care descriu pentru 1 an financiar ansamblul resurselor si cheltuielilor statului.Conturile sunt detaliate in documentul de planificare financiara denumit buget.

Cuvantul “buget”provine din franceza “bougette”si inseamna “o punga d bani.”Termenul de buget are o larga raspandire si este folosit pt. a prezenta previziunea pe o anumita perioada de timp,1 an,atat a veniturilor cat si a cheltuielilor unei tari,unei unitati administrative teritoriale,unitati economice,institutii,a familiei.

Cele 2 componente de baza a bugetului sunt veniturile si cheltuielile.Bugetul defineste o situatie previzionala fiind rezultatul unei decizii politice,este obligatoriu si se stabileste prin lege atunci cand se refera la bugetul statului

Participantii la procesul bugetar urmaresc in permanenta eficienta deciziilor astfel icat sa se atinga obectivele urmarite.

Din punct de vedere politic,importanta bugetului decurge din atributiile ce revin parlamentului in materie de autoritate bugetara si de control al executiei bugetare.

Din punct de vedere financiar bugetul reda in expresie valorica veniturile si cheltuielile statului urmarind realizarea echilibrului financiar.De asemenea,trebuie mentionat ca bugetul se supune unor cerinte de ordin tehnic parcurgand fazele de pregatire si si de elaborare consacrate,respectiv de executie si de incheiere.

Conceptul de buget cuprinde 3domenii: alocarii,repartitiei si stabilizarii reunite intr-un singur buget.

Recunoasterea bugetului ca fiind un buget public national apare o data cu Legea Finantelor Publice nr.10/1991.Definirea acestuia ca buget public se mentine si in legea nr.72/1996 care modifica precedenta lege.In 2002 este adoptata legea finantelor publice nr.500 in vigoare si astazi care defineste bugetul ca un document prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile sau numai chltuielile dupa caz,in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice.

Chiar daca intr-o tara exista mai multe bugete si alte forme de costituire a veniturilor bugetare precum fondurile speciale,toate acestea trebuie cuprinse intr-un buget centralizator de sinteza denumit Buget Public National.

Semnificativa in acest sens este afirmatia unor economisti si oameni politici conform carora Legea Bugetara anuala este cea mai importanta decizie a parlamentului si a guvernului,dupa constitutie.Prin art.137 din constitutia Romaniei se prevede ca:”Bugetul Public National cuprinde bugetul de stat,bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor ,oraselor si judetelor.Efectiv nu a esista nici o lege a bugetului public national si nu s-a elaborat niciodata un buget public National.

Prima lege a finantelor publice 10/1991 mentiona ca “finantele publice includ elaborarea si executia bugetului public National.Legea 72/1996 face un pas inainte in sensul ca precizeaza resursele financiare publice se consti tuie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete.Ultima forma a legii 500/2002 stabileste componenta bugetului public National care este format din:

1.bugetul de stat

2.bugetul asigurarilor sociale de stat

3.bugete sociale

4.bugete fondurilor speciale

5.bugetul trezoreriei statului

6.bugetele institutiile publice autonome

7.bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din alte bugete

8.bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii

9.bugetul fondurilor provenite din credite externe

10.bugetul fondurilor externe nerambursabile

Datorita importantei Bugetului National Public putem afirma ca bugetul participa in mod direct la indeplinirea functiilor si sarcinilor statului,asigura autonomia reala a colectivitatilor locale,garanteaza realizarea efectiva a protectiei sociale,asigura echilibrul financiar monetar si valutar al statului,are un important rol stabilizator al economiei nationale.

PRINCIPII BUGETARE

Procesul complex al elaborarii si executiei bugetului in conformitate cu prevederile legilor bugetare anuale este supus unor reguli ce se regasesc sub forma principiilor bugetare.Intre acestea amintim:principiile clsice:unicitatea,universalitatea,anualitatea,specializarea bugetara si cele moderne privind:echilibrul,realitatea si publicitatea bugetara.

1.Unicitatea bugetara -presupune reflectarea tuturor veniturilor si cheltuielilor statului

intr-un singur document si dupa o schema unitara.Aplicand acest principiu bugetulofera o imagine clara a situatiei finanziare a statului,permite aprecierea importantei relative a diferitelor categorii de venituri si cheltuieli,permite puterii legislative sa emita judecati de valoare si ofera cadrul favorabil exercitarii unui control mai riguros.

Principiul traditional al unicitati a fost adoptat cerintelor finantelor nationale publice moderne prin intrmediul unei derogari ce faciliteaza operatiunea de debugetizare.Este o politica ce consta in moduficarea modului de finantare a cheltuielilor.Abaterile de la principiul unicitatii au vizat intocmirea de bugete extraordinare si bugete autonome.In Romania s-au constituit inafara bugetului de stat fondurile speciale (fondul special al drumurilor publice,fondul special pt.modernizarea punctelor de control,fondul de mediu).

2.Universalitatea bugetului -este principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile

publice trebuie inscrise in buget in sumele lor totale fara omisiuni si compensari reciproce.Scopul urmarit de acest principiu este de a facilita controlul financiar interzicand compensarea intre cheltuielile si veniturile proprii.Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume,cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor si a fondurilor cu destinatie spciala care au stabilite destinatii directe.Exceptie de la principiul universalitatii fac donatiile, care nu majoreaza resursele publice totale ci au o afectatie speciala in conformitate cu vointa celui care efectueaza donatia.Fondurile de sprijin reprezinta surse ale particularilor puse la dispozitia administratiilor publice cu conditia realizarii unor lucrari publice.In categoria exceptiilor se incadreaza si reconstituirea catre buget a sumelor necuvenite sau acordate cu titlu provizoriu.

3.Anualitatea bugetului-este primul principiu bugetar ce s-a aplicat in practica si se mentine in continuare.Impunerea acestui principiu a fost facuta la inceput din considerente de natura politica,deoarece eficienta controlului parlamentar asupra gestiunii financiare a guvernului nu poate fi reala decat in conditiile in care aprobarea cheltuielilor se face pe perioada de timp nu foarte indelungata.De regula,bugetul este aprobat pe o perioada de 12 luni si poate coincide sau nu cu anul calendaristic,de la 1 ian.la 31 dec.Toate veniturile incasate dupa 31dec.chiar daca sunt aferente anului precedent se vor inregistra in bugetul anului de incasare.

4.Specializarea bugetara

Pentru intocmirea bugetului,parlamentul prevede si autorizeaza veniturile si cheltuielile statului pe surse in cazul veniturilor si si pe categorii in cazul cheltuielilor.Stabilirea acestora se face prin clasificarea bugetara ce satisface principiul specializarii,fiind reprezentata de un document reconstituit elaborarii si adoptarii bugetului.

Prin clasificare se creaza conditii pentru exercitarea controlului executiei bugetare si respectarea disciplinei bugetare,pemitand urmarirea prevederilor bugetare de venituri si cheltuieli pe fiecare subdiviziune a bugetului in parte.

O clasificare trebuie sa urmareasca urmatoarele conditii:

-sa faca posibila analiza economica a veniturilor si cheltuielilor bugetare;

-sa evidentieze sursele de venituri ale bugetului pe categorii de platitori si sa stabileasca natura si destinatia cheltuielilor;

-sa precizeze prin ce institutii ale statului se realizeaza veniturile si se efectueaza cheltuielile;

-sa fie cat se poate de simpla si clara.

Clasificarea bugetara,potrivind reglementarilor jurudice actuale este elaborata de catre Ministerul Economiei si Finantelor(MEF).

Clasificarea bugetara cuprinde la venituri:capitole si sibcapitole,iar la cheltuieli : parti,capitole,subcapitole,titluri si articole,precum si aliniate dupa caz.

Clasificarea bugetara tip elaborata de MEF,are urmatoarele componente:

-clasificatia indicatorilor privind finantele publice;

-clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat;

-clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale;

-clasificatia veniturilor si cheltuielilor institutiilor publice si a activitatilor autofinantate;

-clasificatia veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarii sociale de stat;

-clasificatia veniturilor si cheltuielilor fiecarui fond special constituit;

-clasificatia in profil departamental.

5.Echilibrul bugetar

In teoria finantelor clasice cerinta de baza a echilibrului bugetar o constituia acoperirea integrala a cheltuielilor din veniturile ordinare ale fiecarui an bugetar.Echilibrul bugetar se refera atat la intocmirea unor bugete balansate,cat si la pastrarea echilibrului in perioada de executie a bugetului.

Principiul echilibrului bugetar a fost abandonat in mod progresiv si s-a recurs la diferite practici,cum ar fi intocmirea a 2 bugete,unul ordinar echilibrat si altul extraordinar deficitar,asigurarea echilibrului prin operatiunea de debugetizare sau elaborarea de bugete ciclice.

6.Realitatea bugetara

La inceputul activitatii bugetare s-a facut aprobarea bugetului in bloc pentru toate veniturile si cheltuielile.Ulterior s-a trecut la individualizarea fiecarui element pana la aprobarea resurselor de venituri si a destinatiilor de cheltuieli pe fiecare in parte.De asemenea s-a permis prin lege efectuarea unor modificari pe parcursul exercitiului financiar de catre guvern prin rectificari ale legii bugetare.