Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta

Curs
5.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 73 în total
Cuvinte : 39420
Mărime: 142.85KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Risti Lucia
UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Cuprins

Cuprins

Capitolul 1

Conceptele, evoluţia şi principalele tendinţe în organizarea

şi funcţionarea Trezoreriei Publice 4

1.1. Conceptul şi unele fundamentări teoretice privind Trezoreria publică 4

1.2. Evoluţia şi tendinţele de bază ale dezvoltării conceptului de Trezorerie publică 7

1.3. Asemănări şi deosebiri din punct de vedere conceptual şi al obiectului de activitate

între Trezoreria publică şi băncile comerciale 11

1.4. Necesitatea organizării Trezoreriei publice în România 13

Capitolul 2

Coordonate ale organizării contabilităţii Trezoreriei Statului 19

2.1. Contabilitatea Trezoreriei Statului – componentă a contabilităţii publice 19

2.2. Mijloacele normalizării contabilităţii Trezoreriei Statului 25

2.3. Normalizarea contabilităţii cronologice şi sistematice a Trezoreriei Statului 27

2.4. Deschiderea conturilor pentru instituţiile publice şi corespondenţii Trezoreriei Statului 29

Capitolul 3

Fluxurile financiare derulate prin Trezoreria Statului, determinate

de constituirea fondurilor publice 33

3.1. Unele aprecieri generale referitoare la resursele financiare publice 33

3.2. Fluxurile financiare determinate de încasarea fondurilor publice prin decontări

fără numerar şi reflectarea lor în contabilitatea Trezoreriei Statului 35

3.2.1. Fluxurile financiare determinate de încasarea veniturilor bugetare, extrabugetare şi a fondurilor speciale prin decontări fără numerar de la instituţiile publice 36

3.2.2. Fluxurile financiare determinate de încasarea veniturilor bugetare, extrabugetare şi a fondurilor speciale prin decontări fără numerar de la persoane juridice şi fizice 41

3.2.3. Restituirea plusurilor din impozite, taxe şi alte venituri bugetare contribuabililor, persoane juridice şi fizice 45

3.3. Fluxurile financiare determinate de încasarea prin numerar a fondurilor publice 46

3.3.1. Fluxurile financiare determinate de încasarea prin numerar a veniturilor bugetare, extrabugetare şi a fondurilor speciale de la contribuabili, persoane juridice şi fizice, la trezoreriile care au organizate case de încasări, case de plăţi şi casierii-tezaur 47

3.3.2. Fluxurile financiare determinate de încasarea prin numerar a veniturilor bugetare, extrabugetare şi a fondurilor speciale de la contribuabili, persoane juridice şi fizice, la trezoreriile care au organizate case de încasări, dar nu au case de plăţi şi casierii-tezaur 47

3.3.3. Restituirea prin numerar a plusurilor din impozite şi taxe sau a altor venituri

bugetare contribuabililor, persoane juridice şi fizice 48

Capitolul 4

Fluxurile financiare în procesul de utilizare a fondurilor publice 51

4.1. Conceptul şi unele fundamentări teoretice privind cheltuielile publice 51

4.2. Controlul cheltuielilor sectorului public efectuate prin intermediul Trezoreriei Statului 56

4.3. Fluxurile financiare determinate de efectuarea cheltuielilor sectorului public 61

4.3.1. Fluxurile financiare determinate de plăţile fără numerar 61

4.3.2. Fluxurile financiare determinate de plăţile prin numerar 71

Extras din document

Capitolul 1

Conceptele, evoluţia şi principalele tendinţe în organizarea

şi funcţionarea Trezoreriei publice

Obiective urmărite

- Însuşirea conceptului de trezorerie publică;

- Cunoaşterea particularităţilor acestei bănci speciale a statului;

Trezoreria publică, ca şi concept şi tendinţe în evoluţia sa referitor la organizarea, funcţionarea şi atribuţiile acesteia în diversele etape ale istoriei sale, a urmat îndeaproape cursul dezvoltării economico-sociale a societăţii, în general, şi al finanţelor publice, în special.

De aceea, nivelul de dezvoltare şi complexitatea operaţiunilor financiare pe care le efectuează trezoreriile publice în diversele ţări ale lumii depind, în mod covârşitor, de gradul de dezvoltare a economiei acelei ţări, de proporţia intervenţiei statului în acea economie şi de abundenţa sau sărăcia resurselor financiare publice pe care le are de administrat.

Organizarea Trezoreriei publice în România, iniţial sub denumirea de „Trezoreria Finanţelor Publice“ (1993) şi mai apoi de „Trezoreria Statului“, a constituit o necesitate obiectivă, determinată de mutaţiile profunde care s-au produs după anul 1990 în econo¬mia şi finanţele ţării.

Astfel, o dată cu trecerea la economia concurenţială de piaţă, finanţelor publice cerându-li-se să-şi amplifice rolul şi funcţiile referitor la administrarea, angajarea şi utili¬zarea cât mai eficientă a resurselor financiare publice, s-a impus cu necesitate crearea unei instituţii care să sprijine îndeaproape realizarea acestui deziderat.

De asemenea, reforma din sistemul bancar, care l-a structurat pe acesta pe două paliere, pe de o parte, Banca Naţională a României cu funcţiile sale tradiţionale de Bancă Centrală, pe de altă parte, sistemul băncilor comerciale care aveau ca prim obiectiv realizarea de servicii şi produse bancare care să le aducă profit, şi nu cel de colectare şi administrare corespunzătoare a fondurilor publice, a constituit o altă cauză importantă a creării acestei instituţii.

În acest context, în execuţia componentelor bugetului general consolidat s-au înregistrat însemnate nereguli şi deficienţe cu prilejul formării şi folosirii resurselor financiare publice, neajunsuri care au determinat crearea şi în România, ca în toate ţările dezvoltate ale lumii, a unei instituţii financiare specializate a statului care să asigure constituirea, gestionarea şi utilizarea mai corespunzătoare a resurselor financiare publice ale ţării.

1.1. Conceptul şi unele fundamentări teoretice privind Trezoreria publică

Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte Trezoreria ca fiind: „Oficiu al unui stat unde se păstrează şi se administrează tezaurul public“. O definiţie mai apropiată de semnificaţia pe care o are astăzi Trezoreria publică este dată de Dicţionarul enciclopedic român2 după care Trezoreria ar fi „ansamblul de operaţiuni financiare şi băneşti bugetare şi extrabugetare pe care le face statul pentru procurarea mijloacelor băneşti care-i sunt necesare şi pentru cheltuirea acestor mijloace “ sau „loc unde se păstrează şi administrează tezaurul statului“.

Mulţi dintre autorii care au studiat importanţa şi atribuţiile Trezoreriei publice din timpurile moderne au ajuns la concluzia că prerogativele acesteia sunt numeroase, competenţele diverse, rolul extrem de important, dar şi-au exprimat o oarecare reţinere în a da acesteia o definiţie scurtă şi perenă.

André Neurrisse în lucrarea sa „Le Trésorier – Payeur Général“3 citează părerea mai multor autori care au abordat problema definiţiei Trezoreriei publice: Gillbert Devaux, vechi director al bugetului Franţei, evoca „totalitatea serviciilor financiare ale statului solidar legate printr-o unitate a Trezoreriei“. Francois Bloch – Lainé vorbea de un “serviciu al statului care efectuează, conform legilor de finanţe, operaţiile de casă şi de bancă care cuprinde gestiunea finanţelor publice şi care exercită asupra ansamblului activităţilor financiare puterile de tutelă conferite statului“. Dar mai târziu, acelaşi autor, împreună cu P. de Voguë, a subliniat că „Trezoreria era mai uşor de definit altădată decât azi“ şi a preferat să nu-i mai dea o definiţie.

Daniel Libègne, reluând câteva elemente adunate de F. Bloch – Lainé şi J.Y. Haberer, a încercat o definiţie în sensul că Trezoreria ar fi „un serviciu public al statului:

- care efectuează pentru contul său şi pentru al altor colectivităţi administrative operaţiunile de casă (încasări şi cheltuieli) de bancă (mişcări de creanţe şi datorii) şi de contabilitate necesare gestiunii finanţelor publice;

- care exercită activitatea de administraţie, de tutelă, de finanţare sau de stimu¬lare în materie economică şi financiară şi, de asemenea, internaţională;

- care asigură menţinerea marilor echilibre monetare şi financiare“.

În cele mai recente lucrări româneşti de specialitate, profesorul Tatiana Moşteanu consideră că Trezoreria este „ca o casierie, unde sunt depuse şi gestionate fondurile statului, şi ca o bancă, cu activitate de credit pe termen scurt, însărcinată să echilibreze în orice moment intrările şi ieşirile de fonduri“4; profesorul Gheorghe Manolescu o defineşte: „organism care centralizează şi administrează ansamblul încasărilor şi plăţilor statului, Trezoreria este considerată în acest sens ca un subiect nonfinanciar, ea fiind unul din beneficiarii creaţiei monetare“5.

Primele acte normative de după decembrie 1989, care au legiferat organizarea acestei instituţii în România, s-au axat mai mult în a-i stabili locul, rolul şi atribuţiile, fără a menţiona în mod expres o definiţie a acesteia din punct de vedere conceptual. Astfel, Legea contabilităţii din anul 19916 se referă numai la organizarea contabilităţii Trezo¬reriei Finanţelor Publice şi sfera de cuprindere a acesteia, respectiv: „operaţiunile privind execuţia de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat; constituirea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu destinaţie specială, gestiunea datoriei publice interne şi externe, precum şi alte operaţiuni financiare efectuate în contul organelor administraţiei publice centrale“.

De asemenea, Ordonanţa Guvernului nr. 66/19947 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte, în principal, genul de operaţiuni – încasări şi plăţi – pe care le efectuează Trezoreria generală în contul instituţiilor publice, precum şi atribuţiile şi funcţiile acesteia, dar nu-i dă Trezoreriei generale o anume definire.

Preview document

Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 1
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 2
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 3
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 4
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 5
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 6
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 7
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 8
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 9
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 10
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 11
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 12
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 13
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 14
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 15
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 16
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 17
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 18
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 19
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 20
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 21
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 22
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 23
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 24
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 25
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 26
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 27
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 28
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 29
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 30
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 31
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 32
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 33
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 34
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 35
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 36
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 37
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 38
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 39
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 40
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 41
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 42
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 43
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 44
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 45
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 46
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 47
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 48
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 49
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 50
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 51
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 52
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 53
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 54
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 55
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 56
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 57
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 58
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 59
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 60
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 61
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 62
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 63
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 64
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 65
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 66
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 67
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 68
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 69
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 70
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 71
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 72
Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta - Pagina 73

Conținut arhivă zip

  • Buget si Trezorerie - Invatamant la Distanta.doc

Alții au mai descărcat și

Încheierea Execuției Bugetare în Cadrul Trezoreriei Statului

INTRODUCERE Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze modalitatea de efectuare a operaţiunilor privind încheierea execuţiei sistemului bugetar...

Moneda si Credit

3.4 Instrumentele politicii monetare Obiectivele politicii monetare se suprapun în mare parte cu cele ale politicii fiscale în masura în care...

Grile Examen Buget și Trezorerie

A. Buget şi trezorerie publică 1. Atribuţiile ordonatorilor secundari de credite bugetare sunt: 1. obligaţia de a comunica Ministerului...

Bugetul Public - Structura Veniturilor si Cheltuielilor Publice

CAP.1. CONCEPTUL DE BUGET ŞI ROLUL SĂU Potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, prin buget se înţelege un document prin care sunt...

Surse Alternative de Finanțare în Instituții

Sursele de finanţare a instituţiilor publice Finanţarea cheltuielilor de funcţionare şi de investiţii ale instituţiilor publice se asigură astfel:...

Cheltuielile și Veniturile Înregistrate la Bugetul de Stat

Capitolul I. Trezoreria Statului concept, evoluţie, funcţiile de bază şi principiile funcţionării 1.1. Concept şi evoluţie Conceptul de...

Principiile Bugetare intre Teorie si Practica

PRINCIPIILE BUGETARE INTRE TEORIE SI PRACTICA Dupa o lupta indelungata, burghezia in ascensiune din tari ca Anglia, Franta si alte tari a izbutit...

Cheltuielile Publice in Romania si Factorii de Influenta Asupra Dinamicii

I. Cheltuielile publice reprezinta fluxurile financiare de repartizare a resurselor baneşti ale statului, in vederea infaptuirii, realizarii...

Ai nevoie de altceva?