Bursa de valori

Pornind de la limbajul comun, denumirea de bursă reprezintă o alocaţie, iar din punct de vedere etimologic această denumire provine din grecesc “bursa” semnificând săculeţ cu bani.

Din punct de vedere economic, bursa reprezintă o piaţă unde au loc tranzacţii bursiere după o anumită procedură reglementată.

Bursa eszte o instituţie non profit, componenta principală a pieţei financiare secundare, este o piaţă organizată, reglementată şi publică avînd menirea de a fi simulştan loc geografic şi ansamblu de operaţii pentru vînzarea şi cumpărarea valorilor mobiliare care au la bază tehnici specifice, realizate prin intermediarii specializaţi de valori mobiliare tradiţionale (acţiuni, obligaţiuni, bonuri de tezaur, valute, etc) sau moderne (contracte futures, opţiuni sau indici bursieri)

Apariţia burselor n-a fost condiţionată de impunerile unor personae anume sau inventarea în mod special a acestora, ci de necesităţile timpului şi economiilor statelor în care au apărut în calitate de instituţii specifice.

Se poate afirma că apariţia burselor indiscutabil este legată de a treia mare diviziune a muncii atunci cînd clasa negustorilopr s-a separate de celelalte clase sociale, astfel pieţele de mărfuri au început să capete caracter organizat, conducîndu-se de anumite reguli şi principii etice, comerciale şi sociale.

Schimburile, tranzacţiile se cunosc din cele mai vechi timpuri şi se efectuau, la început, sub formă de troc. Ulterior, regele Lidiei din Asia Mică – Cresus – anul 560 Î. E.n. a înlocuit trocul tradiţional printr-un schimb de mărfuri contra unor piese din argint şi aur.

În Mesopotamia apare pentru prima dată sistemul de împrumut cu dobândă, la care apelau cei ce doreau să dezvolte o activitate comercială.

Câteva secole mai târziu, în Roma antică, apare categoria de publicani reprezentând comercianţii abilitaţi de către senat ce aveau exclusivitate în colectarea impozitelor, aprovizionarea armatei, împuterniciţi să se ocupe de activităţi legate de finanţele publice, etc. Aceştia întemeiau societăţi în comandită pe acţiuni numite societăţi publicanorum, iar acţiunile acestor societăţi se negociau în bazilici construite special în acest scop. Cei ce se ocupau de vânzarea acestor acţiuni se numeau argentari. Astfel comerţul în Roma antică şi Grecia se desfăşura într-un cadru organizat, respectînd anumite locuri de întlnire, anumite ore şi intervale de timp.

La aproximativ 1000 de ani după prăbuşirea Imperiului Roman, această activitate de schimb apare la genovezi şi la armatorii şi comercianţii veneţieni (1075) care, pe durata unei călătorii, constituiau societăţi pe acţiuni (“MARIS”) ce se dizolvau la sfârşit prin separarea părţilor cu care fiecare a contribuit. În sec. XIII la Toulousecîţiva negustori au creat prima SA “Les Moulins du Basacle et du Chateau de Toulouse”, proprietatea acesteia fiind divizată între cîteva persoane, care puiteau vinde sau schimba părţile deşinute în funcţie de profiturile realizate. Această societate a activat cca 700 ani fiind cotată pentru ultima dată la bursa franceză în 1946. La Florenţa în 1408 prin legislaţie se recunoştea responsabilitatea limitată a acţionarilor în conformitate cu cotele deţinutre în cadrul societăţii.

În sec14. În Anglia apate SA “Moscovy Company” creată pentru valorificarea bogăţiilor lumii noi, dar cela mai recunoscute companii au urmat a fi – Compania “Olandeză” a Indiilor Orientale (Oost Indische Companie) – 1602 – Amsterdam şi compania – Indiilor Orientale Engleză (East India Company) – Anglia – 1599 – a obţuinut monopol imperial în 1600.

În secolele XII – devenise cunoscute şi frecventaete tîrgurile din Lyon, Anvers, Geneva, Frankfurt, Lvov. În anul 1215 în Anglia a fost adoptată Magne Charta, act legislativ care se referea la organizarea şi funcţionarea tărgurilor comerciale (principiile autoreglării, arbitrajului).

În Franţa, primele activităţi cu caracter bursier sînt atestate documentar de la încep. Sec. XII, anii 1115. Pentru prima dată au fost utilizate contractele cu livrare la termen. Începând cu secolul XIV, în Franţa, printr-o ordonanţă a lui Filip cel Frumos este dată prima reglementare cu privire la schimbul organizat într-un anumit loc bine stabilit, schimbul realizându-se prin negocieri pe Podul cel Mare.

Tot în secolul 14, la Brouge negustorii veniţi din îndepărtatele Indii îşi negociau mărfurile într-un han la familiei Van der Boursen care avea pe frontispiciu 3 pungi, de unde şi denumirea de “bursă” Între sec 13 – 16 acest han servea drepăt loc de întîlnire a comercianţilor care încheiau afaceri. Deoarece cu timpul devenise neîncăpător hangiul a construit o aripă destinată negocierii mărfurilor în care aveau acees doar negustorii şi comercianţii ce se bucurau de o bună reputaţie.

Acelaşi semn – punga cu bani era utilizat şi în oraşele italiene – Genova, Florenţa şi Veneţia pentru a indica locul unde se puteau schimba informaţii privind operaţiunile comerciale sau chiar se încheiau tranzacţii. Încă din sec. 13 se negociau titluri pentru împrumuturile de stat emise în 1328. Astfel unii consideră că locul de naştere a burselor de valori revine oraşelor italiene unde se realizau primele tranzacţii cu titluri în mod public.

Prima bursă în accepţiunea modernă a termenului a fost înfiinţată în anul 1531 la Anvers şi creată aşa cum se poate citi pe inscripţia din interiorul ei “USUM NEGOTIATORUM CUJUSCUNQUE NATIONIS AC LINGUAE” – la început se negociau tratele şi monedele, iar ulterior şi mărfurile.

În anul 1564 la Londra este înfiinţată “The Royaql Stock Exchange”. Sediul ei de multe ori a fost schimbat cu timpul find divizate bursa de mărfuri de bursa de valori. Din 1695 la această bursă începo a fi tranzacţionate primele titluri de stat, acţiunile companiilor engleze a Indiilor Orientale şi ale Băncii Angliei.

În 1611 (1668) s-a înfiinţat Bursa de la Amsterdam, care a devenit una din cele mai semnificative burse din sec 17 – amploare bursei a fost datorată operaţiunilor specualtive cu acţiuni ca urmare a promovării tehnicilor de compensare şi a tranzacţiilor la termen – şi care activează şi pînă în prezent. Pînă în 1913 această bursă era considerată bursî universală deoarece se negociau atît mărfuri cît şi titluri financiare. Anume în cadrul acestei burse s-au desfăşurat primele operaţiuni la termen, cu primă, opţiunile, operaţiunile de report şi deport, operaţiunile în marjă. Iniţial intrarea în bursă era liberă şi orice vizitator putea încheia tranzacţii – prin strîngere de mină.

Se consideră că a doua piaţă creată pe arenă internaţională a fost sistemul bursier al Marii Britanii. Anume aici a apărut prima bursă specializată – 1773 unde brokerii în cadrul hanului lui Djonatan din City în regiunea “Royal Exchange” . Ca şi la Amsterdam iniţial numărul membrilor era nelimitat şi fiecare doritor contra 6 lire pentru o zi putea participa în tranzacţii. Principalele titluri negociate în cadrul bursei constituiau titluri emise de stat.