Capitolul 4 - plăți electronice

CAPITOLUL IV

SISTEME ŞI MODALITĂŢI DE PLATĂ ELECTRONICĂ ÎN AFACERILE INTERNAŢIONALE

Comerţul electronic, ca tip de comerţ nou, a stimulat direct cererea pentru noi sisteme şi modalităţi adecvate de plată. În acest context, dezvoltarea unor activităţi comerciale între participanţi situaţi la mari distanţe geografice unii de alţii nu poate fi concepută fără folosirea unor sisteme electronice de plăţi. Aceste noi mijloace de plată permit transferarea comodă, sigură şi foarte rapidă a banilor între partenerii de afaceri. De asemenea, înlocuirea monedelor şi bancnotelor (actualele forme tradiţionale de numerar) prin ceea ce denumim bani electronici conduce, pe lângă reducerea costurilor de emitere şi menţinere în circulaţie a numerarului, şi la o sporire a flexibilităţii şi securităţii sistemelor de plăţi.

În domeniul sistemelor şi modalităţilor electronice de plată, cercetările sunt în plin proces de desfăşurare Există numeroase sisteme în curs de experimentare, altele abia au fost cercetate şi supuse analizei. Este normal ca prudenţa şi securitatea să fie cuvintele cheie ale acestor demersuri Vom prezenta în continuare câteva dintre modalităţile de plată electronice mai cunoscute, în tranzacţiile internaţionale.

X 4.1 Sisteme electronice de plăţi

Comerţul electronic înseamnă, în accepţiune „tradiţională”, utilizarea în reţele cu valoare adăugată a unor aplicaţii de tipul transferului electronic de documente (EDI), a comunicaţiilor fax, codurilor de bare, transferului de fişiere şi a poştei electronice. Extraordinara dezvoltare a interconectivităţii calculatoarelor în Internet, în toate segmentele societăţii, a condus la o tendinţă tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste reţele în aria unui nou tip de comerţ, comerţul electronic în Internet, care să apeleze – pe lângă vechile servicii amintite – şi altele noi. Este vorba, de exemplu, de posibilitatea de a se efectua cumpărături prin reţea, consultând cataloage electronice „on” pe Web sau cataloage „off” pe CD-ROM şi plătind prin intermediul cărţilor de credit sau a unor portmonee electronice. Pentru alţii, aşa cum am văzut, comerţul electronic reprezintă relaţiile de afaceri care se derulează prin reţea între furnizori şi clienţi, ca o alternativă la variantele de comunicaţii „tradiţionale” prin fax, linii de comunicaţii dedicate sau EDI pe reţele cu valoare adăugată. În fine, o altă formă a comerţului pe Internet implică transferul de documente – de la contracte sau comenzi pro forma, până la imagini sau înregistrări vocale.

Un sistem electronic de plăţi se referă la totalitatea obiectelor care conlucrează pentru asigurarea plăţii tranzacţiilor ce se efectuează. Sunt implicate, în general, trei entităţi care interacţionează: o banca B, un cumpărător C şi un vânzător V. Sistemul electronic de plăţi conţine şi o mulţime de protocoale care permit cumpărătorului C să facă plăţi către vânzătorul V. Sistemele electronice de plăţi pot fi privite într-o structură ierarhică pe nivele, derivate din arhitectura sistemelor ISO-OSI.

Schema nr. 3. Arhitectura unui sistem electronic de plăţi

Aşa cum rezultă din schema de mai sus, un Sistem Electronic de Plăţi este format din două nivele:

- nivelul utilizator, care constituie nivelul ierarhic superior, constă din mulţimea utilizatorilor şi a tranzacţiilor care au loc între aceştia. Utilizatorii sunt grupaţi după diverse roluri, după modul în care interacţionează în relaţiile de afaceri dintre ei: cumpărătorul, vânzătorul, emitentul de bani electronici (banca), etc.