Concepte de Securitates si Protectie Sociala

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 9 în total
Cuvinte : 3310
Mărime: 20.81KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Nevoia unei securitati individuale si colective a existat din totdeauna. D.p.d.v. juridic si istoric, elemente de protectie sociala intalnim in Dreptul Roman (repr ramura unui sistem de drept care a intrat in vigoare intre anii 754 ien si care in anul 565 en a luat sfarsit). Primele forme de asistenta sociala se gasesc in jurul unor asezaminte de cult, unde erau ocrotiti bolnavii si oamenii saraci ai vremii.

Aparitia primelor forme de prot soc colectiva este strans legata de actele de caritate ale celor bogati. Acestea au inceput sa functioneze din sec XVII in Anglia, respectiv din sec XIX in Franta. Acest sistem a esuat lamentabil, desi in prezent sunt foarte la moda in toata lumea actele de caritate ale oamenilor bogati pt scopuri filantropice.

Germania lui Bismark a creat primele asig soc in adevaratul sesn al cuv, adica finantate prin cotatiile salariatilor. Sist pp asigurari de batranete si de boala. Sist a fost unul revolutionar si s-a dezvoltat pe tot globul, incl in Rom.

In Anglia, in per celui de-al 2 rm, lordul Beverige a prezentat un raport in care a fost promovata ideea unui drept de secur soc. Acest lord spunea ca prin asig soc sa se inteleaga platile in bani facute cu titlul de obligatii , fiind obligatorii varsate de asigurat in nume propriu.

Prin asistenta publica trebuie sa se inteleaga varsamintele in bani facute de stat in limita interesului si a resurselor de care dispune acesta la un mom dat. Daca asist publi este mai simplu de gestionat, asigurarile sociale au implicatii ample care obliga organizarea de sisteme complexe de protectie sociala. Deci, vom atinge, dpdv financiar, urmatoarele legaturi:

Asistenta Impozit

Asigurare Cotizatii

Asistenta in sens traditional vizeaza acoperirea unor nevoi ale oamenilor f. saraci si/sau f bolnavi.

Asistenta este,prin excelenta, organizata de catre stat si de colectivitatile locale kre trebuie sa prinda in bugetele lor sumele necesare acoperirii acestor nevoi si sursele de constituire ale acestora, adica din impozite si taxe locale.

Fondurile necesare realizarii asistentei de stat in Rom provin de la bug de stat si de la bugetele locale.

Asigurarile pot fi:

- private (gestionate de soc de asig pe o piata concurentiala legiferata pt obtinerea de maximum de profit)

- sociale ( administrate de catre institutii ale statului)

a) la asig private identificam ca venituri specifice din activ de asig primele de asigurare, iar ca prestatii odata cu producerea riscurilor asigurate, indemnizatiile de asig sau despagubiri calculate cf clauzelor din ctr de asig.

b) asig sociale repr o forma speciala de protectie pe care societatea o acorda membrilor sai, o modalitate de sprijin care contrazareaza efectele riscurilor economice si a altor riscuri.

La asig sociale distingem cotizatii la bugetele de profit (BASS,Bug Sec Soc) , iar ca prestarii pensiile si alte forme de ocrotire a persoanelor, at cand riscurile sociale s-au produs.

In majoritatea tarilor lumii, asig social sunt obligatorii, acest aspect fiind impus de catre stat. Cu toate acestea, intalnim si asig soc complementare ce sunt facultative ( EX: in Franta asig soc pt pensii complement se constituie pe baze profesionale si sunt organizate de catre stat). Din pacate, in numeroase state din Africa si Asia nu exista niciun sistem de asig sociale.

Izvoarele de formare a fondurilor de asigurare soc din Rom sunt , in gen, contributiile ce se platesc de catre: 1.CAS platit de ag econ si populatie, 2. alte contributii banesti ale populatiei, 3. contributia agrucultorilor, 4. contributia slujitorilor cultelor, 5. contributiile diferentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear si de odihna, 6. contributia persoanelor care lucreaza exclusiv pe baza de conventii, alte venituri.

Securitatea sociala este un concept cuprinzator, amplu care cuprinde in esenta asigurarile sociale si asistenta sociala.

Termenul de “securitate sociala” a fost folosit pt prima data dpdv juridic in 1935 in legea americana a securitarii sociale: scopul esential al secutitatii sociale este acela de a asigura sprijin comunitar sau colectiv acelor persoane aflate intr-o imprejurare din cauza careia sunt lipsiti temporar sau permanent de resurse suficienta pt subzistenta sau ingrij medicala de baza.

Intr-un stat democr, prot soc repr un elem fundamental al politicilor statale.

Protectia sociala poate fi def ca acea politica de protejare a categ defavor ale pol prin mas ce urmaresc alinierea acestor categ la un nivel de trai decent

Protectia sociala repr un ansamblu de decizii, actiuni si masuri intreprinse de societate pt prevenirea, diminuarea sau inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate riscuri sociale asupra conditiilor de viata ale populatiei.

In conditiile dezvoltarii economiei mondiale, atat dpdv econ, dar si social, politic si-a facut loc si conceptul de dezvoltare durabila care in plan social pp abordarea a 3 aspecte:

- economic ( problematica saraciei)

- ecologic ( relatia om-natura)

- social ( nerespectarea drepturilor omului).

Preview document

Concepte de Securitates si Protectie Sociala - Pagina 1
Concepte de Securitates si Protectie Sociala - Pagina 2
Concepte de Securitates si Protectie Sociala - Pagina 3
Concepte de Securitates si Protectie Sociala - Pagina 4
Concepte de Securitates si Protectie Sociala - Pagina 5
Concepte de Securitates si Protectie Sociala - Pagina 6
Concepte de Securitates si Protectie Sociala - Pagina 7
Concepte de Securitates si Protectie Sociala - Pagina 8
Concepte de Securitates si Protectie Sociala - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Concepte de Securitates si Protectie Sociala.doc

Alții au mai descărcat și

Riscuri și Inechități Sociale în România

Introducere Deşi au trecut 19 ani de la evenimentele din 1989, politicile sociale din România sunt încă incoerente, ineficiente, sunt reactive si...

Riscul Afacerii

Capitolul 3 Riscul Întreprinderii (Afacerii) si Gestiunea (Managementul) acestuia 3.1 Introducere Tendinte recente în managementul corporatiilor...

Tranzactii Comerciale Internationale

Obiectivele capitolului: După ce veţi studia acest capitol, veţi fi în măsură să: • definiţi franciza şi să înţelegi caracteristicile şi...

Epistemologie

CURSUL 1INTRODUCERE ÎN EPISTEMOLOGIE ECONOMICĂ Cuvinte-cheie: epistemologie, ştiinţă, cunoaştere Ce sunt economiştii şi ce fac ei? „Economiştii...

Microeconomie

CAPITOLUL 1 ECONOMIA - FORMĂ A ACŢIUNII UMANE Nevoi şi resurse. Problema fundamentală a economiei –alegerea. Economia, că ştiinţă, studiază...

Finantele Institutiilor Publice

CURS 1 Instituţiile publice centrale cuprind Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale...

Economie Comerciala

Cap.1. Locul, rolul şi importanţa comerţului în economia naţională 1.1. Aspecte conceptuale privind comerţul; 1.2. Comerţul internaţional şi...

Probleme Economia Comertului

Propensiunea consumului • Propensiunea consumului reprezintă raportul dintre consumul total şi venituri (venit primar brut, venit disponibil brut,...

Ai nevoie de altceva?