Consumatorul în economia de piață

UNITATEA I. CONSUMATORUL ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ

1. Cine sunt consumatorii? Noțiune de consum și consumator. Dorințele și nevoile în consum

2. Piramida nevoilor. Bunurile și serviciile consumate. Diversitatea, complementaritatea și substituibilitatea bunurilor în consum

1. Cine sunt consumatorii? Noțiune de consum și consumator. Dorințele și nevoile în consum

Consumatorul este orice persoană care utilizează bunuri sau servicii în scopul satisfacerii nevoilor personale.

Înainte de a consuma, orice persoană face rost de venituri în schimbul re surselor (naturale, de muncă și capital), schimb care are loc în piața de resurse.

CONSÚM - Folosire a unor bunuri rezultate din producție pentru satisfacerea nevoilor producției și ale oamenilor.

Consumator - orice persoană fizică ce intenționează să comande sau să procure ori care comandă, procură sau folosește produse, servicii pentru necesități nelegate de activitatea de întreprinzător sau profesională;

2Elementele definiției

- Persoană fizică - este omul, privit individual, ca titular de drepturi și de obligații.

- A comanda - cerea din partea unui consumator privind un serviciu sau produs care urmează a fi confecționat de agentul economic.

- A procura - această noțiune înglobează în sine 2 sensuri, adică se pot procura anumite bunuri (ex: contractul de vînzare - cumpărare), cît și servicii (exemplu: donația).

- A folosi - utilizarea bunurilor.

- Produs - bun destinat consumului sau utilizării individuale; sînt, de asemenea, considerate produse energia electrică, energia termică, gazele și apa livrate pentru consum individual. În cadrul practicilor comerciale se consideră produs orice bun sau serviciu, inclusiv bunurile imobile, drepturile și obligațiile aferente.

- Serviciu - activitate, alta decît cea din care rezultă produse, desfășurată în scopul satisfacerii unor necesități ale consumatorilor.

Sursele de venituri ale consumatorilor

Venituri din activitatea salarizată

Cea mai mare parte a venitului pe care marea majoritate a consumatorilor îl obțin în viață provine din activitatea salarizată. În schimbul muncii ei primesc un salariu. Se cunosc două forme de salari zare:

- salarizarea în acord care presupune remunerarea reieșind din cantitatea muncii depuse, calculată după numărul de unități produse sau activități desfășurate;

- salarizarea în regie care asigură remunerarea după tim pul lucrat, calculat după tariful orar și se aplică în cazul în care este dificil de calculat contribuția fiecărui lucrător în parte.

Fiecare dintre aceste forme se aplică într-o mare varietate de subforme - mixuri. Mărimea venitului salarial depinde de mai mulți fac tori, inclusiv domeniul de activitate, postul ocupat, capacități și performanță.

Venituri din proprietate

Proprietatea poate fi interpretată ca valoarea bunurilor pe care le dețineți: imobile, unități de transport, conturi bancare, economii, obiecte de valoare etc. Și proprietatea poate genara venit. Dacă aveți un automobil, îl puteți împrumuta în schimbul unei taxe, iar banii depuși într-un cont de economii vor genera dobândă.

Economiile

Banii care vă rămân în afara cheltuielilor curente reprezintă economiile care pot con tribui la sporirea averii. În economiile dezvoltate, consumatorii economisesc pînă la 5-10% din venituri. Desigur, unii oameni economisesc mai mult decât media pe țară, în timp ce alții economisesc mai puțin. Mărimea sumelor economisite depinde de nivelul veniturilor, de nivelul de trai și de situația economică din țară.

Băncile, companiile de asigurări, brokerii bursieri și alți actori ai pieței încearcă cu insistență să convingă populația să economisească cât mai mult. Pe de altă parte, firmele - ateliere de haine, studiouri de filme artistice, companii cosmetice și multe altele - doresc ca oamenii să cheltuie cât mai mult. Așadar, zi de zi decidem nu numai ce anume să cumpărăm, dar și cât ne permitem să cheltuim sau să economisim.

Ce este un buget al consumatorului?

Pentru a-și evalua venitul și cheltuielile într-o anumită perioadă de timp, mulți oameni elaborează și folosesc planuri financiare personale, numite bugete.

Bugetul poate fi echilibrat atunci cînd veni turile sunt egale cu cheltuielile. Deficitul apare atunci cînd cheltuielile depășesc veniturile, iar excedentul - când venitu rile depășesc cheltuielile.

Deși există mai multe căi de elaborare a unui buget, procesul, de re gulă, se reduce la trei etape: stabilirea scopurilor financiare, estimarea veniturilor și planificarea cheltuielilor.

Stabilirea scopurilor financiare. Cea mai mare parte a venitului de obicei se folosește pentru acoperirea cheltuielilor curente, însă este posibilă și opțiunea economisirii pentru necesități mai costisitoare, de exemplu, achitarea taxei de școlarizare, cumpărarea unui automobil sau lansarea unei afaceri proprii.

Estimarea venitului. Următorul pas în întocmirea bugetului personal este completarea unei liste a surselor de venituri, cum ar fi salarii, alocații, cadouri sau donații, economii.

Planificarea cheltuielilor. Ulterior se face o listă a cumpărăturilor sau a achitărilor probabile pentru o perioadă de timp, plus suma depusă ca economii pentru scopuri de viitor. Această listă va ajuta la clasificarea nevoilor prioritare și la renunțarea la unele cheltuieli mai puțin importante. Orice buget este limitat comparativ cu totalitatea dorințelor noastre