Criza economică și efectele acesteia

CONSIDERATII PRIVIND POZITIONAREA ACTUALA A ROMANIEI SI RECOMANDARI PRIVIND ELABORAREA PLANULUI NATIONAL ANTI-CRIZA

In prezent, la nivelul institutiilor europene se manifesta serioase indoieli privind capacitatea Romaniei de a reactiona cu rapiditate si profesionalism pentru combaterea efectelor crizei globale, avand in vedere:

a. Instalarea si manifestarea din ce in ce mai virulenta a efectelor crizei la nivelul economiei si societatii noastre, neinsotite de o riposta corespunzatoare;

b. Pe termen scurt se prognozeaza modificarea ratei de crestere a somajului in Romania de la actuala variatie liniara abrupta la una de tip exponential;

c. Intarzierea luarii deciziilor ce se impun prin angrenarea in discutii sterile si extinse in timp la nivelul unor colective formate din reprezentanti ai guvernului si ai unei anumite parti a partenerilor sociali - fara ca acestia sa posede cunostinte teoretice si/sau practice in domeniul managementului crizelor cu caracter non-militar, prognozeaza imposibilitatea finalizarii pe termen scurt a unei strategii nationale anti-criza;

d. In timp ce practica in domeniu arata ca fenomenele de criza de tipul celei actuale nu pot fi stopate si eliminate decat prin aplicarea de masuri ferme la nivel strategic - national, cele propuse pana in prezent, in totalitatea lor, fiind luate doar la nivelul tactic, efectele acestora limitandu-se la sectoare economice individualizate sau la unele categorii sociale; mai mult, unele dintre aceste propuneri sunt chiar hilare. Exprimand cerinte ale unor diverse grupuri de interese pentru rezolvarea unor probleme punctuale ale acestora si neavand nici o tangenta cu combaterea fenomenului de criza – cum ar fi cea privind plata TVA-ului la incasarea – facturilor, acordarea de tichete de vacanta si pentru tratament balnear etc;

e. Mentinerea unei permanente stari de presiune la nivelul executivului prin incercarea de impunere a unor cresteri salariale cu factori de indexare nesustenabili bugetar in conditiile crizei;

f. Pe termen scurt se prefigureaza de asemenea posibilitatea intrarii in incapacitate de plata a fondului de somaj, care nu va putea suporta integral plata ajutoarelor catre toti cei disponibilizati si al caror numar este intr-o accentuata crestere ca urmare a amplificarii efectelor crizei in conditiile absentei de contra-masuri specifice. Intr-o viziuni optimista, rata somajulut la sfarsitul acestui an are toate sansele sa depaseasca valoarea de 10% din numarul total al populatiei active;

g. neindeplinirea obligatiilor financiare catre someri (plata ajutorului lunar pe durata de un an si la o valoare egala cu 75% din media salariala pe ultimele 3 luni), poate conduce la aparijia unor serioase probleme sociale, supuse efectului de radicalizare – creand pericolul duplicarii in Romania a unor miscari violente de tipul celor recent desfasurate in imediata noastra vecinatate – la Atena si Sofia.

1. Concluzii si recomandari referitoare la Directiile Strategice de Actiune propuse in Comunicarea Comisiei Europene: „UN PLAN EUROPEAN DE REDRESARE ECONOMICA"

1.1. Prin planul global de stabilizare a sectorului financiar, in diversele sale variante nationale, comunitatea internationala a statelor a emis un semnal clar ca politica economica si-a asumat in mod clar responsabilitatea pentru stabilitatea economica globala. Prin planul european de redresare economica, Uniunea Europeana si-a exprimat si ea disponibilitatea de a reactiona la criza ferm si cu toate mijloacele existente.

1.2. Efectul psihologic al planului de redresare economica merita apreciat la fel de mult, ca si efectul enormelor fonduri investite deja in cash, prin faptul ca produce ca efect o stabilizare masiva increderii consumatorilor si investitorilor. Acest lucru este conditionat insa de viteza de reactie cu care Comisia Europeana si statele membre vor trece la implementarea actiunilor, pentru a stopa din faza embrionara dezvoltarea crizei.

1.3. Redresarea economiei reale poate fi obtinuta numai atunci cand este refacuta deplina capacitate de functionare a sectorului financiar, fiind necesara o noua ordine si o noua reglementare a pietelor financiare la toate nivelurile.

1.4. Politica economica europeana trebuie sa-si selecteze orientarea catre oferta:

a. printr-o politica macroeconomica anti-ciclica activa;

b. prin acordarea simultana de garantii de asigurare a unei mai bune protectii pentru categoriile defavorizate ale populatiei;

c. printr-o coordonare mai eficienta a politicii economice.

1.5. In ansamblui sau, planul UE de redresare economica este de dimensiuni relativ mici, in comparatie cu pachete similare elaborate in alte regiuni ale lumii, in primul rand in SUA.