Curs 1 Macroeconomie

Comportamentul producatorului in

conditiile concurentei pure si perfecte si a celei imperfecte

Comportamentul producatorului in

conditiile concurentei pure si perfecte

Daca se iau in considerare premizele care asigura o piata cu concurenta pura si perfecta (atomicitatea producatorilor, omogenitatea produselor, patrunderea si iesirea libera de pe piata, tansparenta si mobilitatea perfecta a factorilor de productie) apare limpede faptul ca producatorii intra in competitie in conditii perfect egale. In aceasta situatie pentru maximizarea profitului producatorul trebuie sa ia in cosniderare doua elemente:

- Determinarea productiei maxime pana la care poate sa obtina profit

- Determinarea ofertei adica alegerea pietei pe care producatorul poate vinde in profit.

Determinarea productiei maxime pana la care poate sa obtina profit presupune stabilirea acelui nivel al productiei la care costul marginal este egal cu pretul de vanzare.

Prezentare analitica:

Cantitate Pret vanzare Cost total Cost Mediu Cost marginal

(tone) (euro/tone) (euro) (euro) (euro)

1 135 200 200 -

2 135 300 150 100

3 135 390 130 90

4 135 560 140 170

5 135 800 160 240

6 135 1140 190 340

Prezentarea grafica:

140 A M

P

135

130

Qa Qm Q1 Q1

Nivelul maxim al productiei pana la care se poate obtine profit este Qm, reprezetind punctul de intersectie intre dreapta pretului si curba costurilor marginale. Sub acest nivel (Qa), costurile vor fi mai mici decat pretul de vanzare. Plecand de la aceasta constatare putem trage concluzia ca intr-o economie cu concurenta pura si perfecta, cresterea productiei duce la cresterea profitului pentru caorice vanzare suplimentara se face la un pret superior costului marginal. Aceasta creste a profitului poate avea loc insa doar pana la un anumit nivel al volumului de productie dupa care costurile de productie depasesc pretul de vanzare. Acest nivel al volumului productiei este reprezentat relativ prin punctul Qm, unde costul marginal este egal cu pretul de vanzare.

Alegerea pietei inseamna ca pe de o parte sa tinem cont de costurile de productie iar pe de alta parte de pretul pietei atunci cand oferim o marfa spre vanzare alegandu-ne piata pe care putem obtine profit. Din abordarea analitica rezulta ca producatorul poate vinde in profit numai pe acea piata unde nivelul pretului obtenabil ii acopera preturile. Dupa cum rezulta din tabel costurile producatorului difera in functie de volumul productiei. In aceste conditii pretul de vanzare va trebui sa acopere costurile productiei oferite spre vanzare.

Rezulta in final ca in conditiile concurentei pure si perfecte pretul de vanzare este variabila care determina cantitatea produsa. El constituind element central al concurentei.

Comportamentul producatorului

in conditiile concurentei imperfecte

Concurenta imprefecta se manifesta in primul rand prin incalcarea regulii omogenitatii produselor, respectiv prin diferentierea lor si cucerirea unui segment din piata produsului astfel diferentiat. Aceasta duce la aparitia pietei cu concurenta monopolista (o prima forma de piata cu concurenta imperfecta).

Cu timpul, prin acumularea fortelor economice, este incarcata si premiza atomicitatii producatorilor, ceea ce duce la aparitia pietei cu concurenta de oligopol si la accentuarea tendintei de monopolizare a pietei.

In cazul concurentei monopoliste producerea de bunuri de aceeasi utilitate dar cu caracteristici individualizate permite producatorilor sa dispuna de o clientela relativ stabila (la preturi egale un cumparator prefera produsele unei anumite firme in functie de caracteristicile de calitate, tehnice, de facilitatile de cumparare etc.)

In aceste conditii curba cererii nu mai este ca in cazul concurentei pure si perfecte deosebit de elastica in raport cu preturile. Curba cererii devine elastica in raport cu caracteristicile produsului. Fiecare intreprindere este concurata de produse similare (dar nu identice) fabricate de alte intreprinderi. Noua situatie impune o modificare importanta in strategia producatorului. Practic este vorba de o noua variabila care intervine in strategia concurentiala si anume de diferentierea produselor (de eterogenitatea lor).

Tendinta de abandonare a omogenitatii si trecerea la eterogenitate impune in centrul atentiei produsul, astfel concurenta prin produse inlocuieste concurenta prin calitate ceea ce are mari implicatii in fabricarea produselor si in comportamentul producatorilor. In acest context vom analiza doua elemente importante si anume suveranitatea producatorului si consecintele concurentei imperfecte.