Curs de Audit

Controlul intern : concept, tipuri, principii , obiective.

1. Conceptul de control intern.

Etimologia cuvântului control provine din expresia latineasca „contra rolus”, prin care se întelege „verificarea unui act duplicat dupa original” .

Controlul în acceptiunea lui semantica este o „analiza permanenta sau periodica a unei activitati, a unei situatii pentru a urmari mersul ei si pentru a lua masuri de îmbunatatire” . În acelasi timp el semnifica o supraveghere continua morala si materiala, ca si stapânirea unei

activitati, a unei situatii.

În literatura de specialitate mai avem si alte acceptiuni, astfel:

- în acceptiunea francofona „controlul este o verificare, o inspectie atenta a corectitudinii unui act”.

- în acceptiunea anglo-saxona „controlul este actiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minutioasa sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism”

Sensul cel mai comun asociat controlului este acela de „verificare”, care frecvent se asociaza cu activitatea de cunoastere si permite managementului sa coordoneze activitatile din cadrul organizatiei într-un mod cât mai economic si eficient.

Controlul, din punct de vedere al misiunii sale, este o componenta intrinseca a managementului, este o activitate umana specifica, care serveste atât conducerii, tertilor parteneri de afaceri cât si autoritatilor publice si chiar populatiei.

Controlul a evoluat si evolueaza continuu prin aparitia altor si altor tipologii de control, datorita mediului în care functioneaza si care se afla, la rândul sau, într-o continua miscare, prin perfectionarea relatiilor economice si permanenta evolutie a economiei de piata.

Bertrand Fain si Victor Faure în lucrarea lor intitulata „Revizia contabila”, publicata la Bucuresti, în 1948, precizeaza faptul ca, „controlul intern consta în organizarea rationala a contabilitatii si serviciului contabil, care vizeaza prevenirea sau cel putin descoperirea, fara întârziere, a erorilor si fraudelor”.

2. Controlul intern si controlul extern

În literatura de specialitate exista o întreaga tipologie a controlului, dar din punct de vedere al exercitarii acestuia, avem:

- control intern, care cuprinde ansamblul controalelor din interiorul entitatii;

- control extern, care cuprinde totalitatea controalelor care se adreseaza entitatilor, din afara acesteia.

Controlul intern s-a confruntat în permanenta cu o largire sistematica a ariei de aplicare. În prezent, controlul intern se refera la toate activitatile, toate procedurile, toate informatiile, la întreg patrimoniul, si actioneaza permanent.

În prezent, controlul intern este perceput ca un atribut al managementului care raspunde de organizarea acestuia, dar mai ales este preocupat de permanenta actualizare a sistemului de control intern, datorita evolutiei riscurilor cu care se confrunta entitatea (institutia financiare).

Controlul intern este propus într-o maniera europeana, în sensul ca legea nu prevede decât atributiile generale si specifice ale acestuia, modul de organizare si exercitare ramânând la dispozitia managerului

Practica internationala impune separarea clara a activitatilor de audit intern de cele de control intern si recomanda conturarea unui sistem de control intern si a unei structuri de audit intern în coordonarea managerului, capabile sa raspunda la riscurile actuale cu care se confrunta entitatile Conform bunei practici în domeniu, controlul intern se regaseste în componenta fiecarei activitati si trebuie sa fie formalizat prin proceduri, pe baza fiselor posturilor, care vor fi însotite de chestionare-liste de verificare, care de fapt sunt procedurile/instructiunile de realizare a respectivelor controale interne.

În mod concret, managerul stabileste pentru fiecare grup de activitati formele de control intern menite sa limiteze sau sa elimine riscurile asociate sub forma:

- autocontrolului activitatii prin respectarea de fiecare salariat a propriilor proceduri de lucru instituie;

- controlului mutual, între fazele unui lant procedural, exercitat de fiecare post de lucru asupra modului de efectuare a prelucrarilor în cadrul postului de lucru anterior pentru a putea adauga propriile prelucrari si de a pregati controlul pe care îl va efectua postul de lucru urmator;

- controlului ierarhic, exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate;

- controlului partenerial, care se realizeaza prin delegarea unor competente între diferitele paliere de responsabilitate.

Alaturi de aceste forme de control intern, atasate intrinsec activitatilor curente ale fiecarui post de lucru, managerul poate stabili si alte forme de control intern care intra în lantul operatiilor, dar care presupun costuri suplimentare, având reguli procedurale distincte, fiind chiar structuri de sine statatoare, spre exemplu:

- controale de calitate în diferite puncte cheie ale lantului operatiunilor;

- control financiar preventiv;

- control de gestiune (patrimonial);

- control financiar-contabil;

- control administrativ;

- inspectii s.a.