Cursuri achiziții și fuziuni

In general, in tarile actuale U.E. legislatia fuziunilor si achizitiilor a inceput sa devina coerenta incepand cu anii ’60, dar forma actuala a legislatiei se bazeaza pe continuarea celor doua obiective a caror aplicare s-a generalizat din anii 2005 (Franta), 2007 (Romania).

Si in materie de fiscalitate, legislatiile sunt inca nearmonizate. Totusi, intalnim sub aspectul tratamentului fiscal doua regimuri:

a) de drept comun;

b) regimul fiscal special.

In ceea ce priveste tratamentul fiscal al grupurilor de companii, acesta tine cont de modalitatea in care persoanele fizice si juridice au optat spre alegerea formei de organizare a afacerilor.

Un concept functional actual des intalnit este acela de holding, in raport de care putem spune ca in Romania nu exista o legislatie speciala, ci doar elemente care pot fi regasite in legislatia europeana.

Conform acceptiunii generale, holding-ul reprezinta o societate ce detine o cantitate suficienta din actiunile altei societati, numita filiala, in vederea exercitarii unui control asupra acesteia.

De regula, holding-ul stabileste liniile strategice si regulile pentru societatile din subordine pe linie financiara, de comert, marketing etc. fara sa anuleze integral autonomia financiara si operational a acestora.

Activitatea principala a holding-ului consta in detinerea si tranzactionarea actiunilor diverselor companii intr-un stat sau mai multe state. Exista o varietate de reguli nationale cu privire la organizarea holding-urilor. In majoritatea statelor din Europa, legislatiile incurajeaza dezvoltarea lor, mai ales in strainatate (a se vedea legislatia din Marea Britanie, Luxemburg, Cipru, Malta s.a.). Deseori, este vorba de legislatii speciale, stimulative.

Principalele caracteristici ale unor asemenea societati au la baza conceptul de participation/exemption si care consta in:

1. dividendele platite de filiale catre societatea-holding sunt, de regula, scutite de plata impozitului/profit sau beneficiaza de o reducere (aspecte regasite si in legislatia romaneasca pentru cazul filialelor romanesti sau al filialelor din tarile U.E. pentru holding-urile din A.E.L.S. – Asociatia Europeana a Liberului Schimb);

2. profitul realizat de societatea-holding prin vanzarea actiunilor detinute la filiale (capital gain), de regula, nu este supus impozitului/profit in statul in care este inregistrat holding-ul sau un astfel de impozit pe castigul realizat este foarte redus (nu e cazul Romaniei).

Situatia holding-urilor in Romania

Desi in prezent, impozitul/profit este unul considerat redus si au fost incheiate peste 80 de tratate de evitare a dublei impuneri, stabilirea unei societati de tip holding prezinta, in fapt, dezavantajul impozitarii in filiale a profitului, chiar daca legislatia a fost uneori oscilanta.

Dintr-o perspectiva operationala, crearea unui sistem de consolidare fiscala asemanator celui aplicat in cazul TVA ar putea sa fie inceputul unui regim special si pentru societatile de tip holding.

Beneficiile obtinute printr-un regim fiscal special sunt, mai degraba, de ordin comercial decat fiscal, iar stabilirea societatilor-holding in Romania si nu in alte state ar putea sa genereze beneficii fiscale daca sistemul de impozitare ar fi situat la un nivel comparativ cu cel din tarile dezvoltate.

In concluzie, ar trebui ca si Romania sa poata deveni atractiva daca s-ar modifica legislatia si in acest gen de societati de tip holding cu o singura conditie: modificarile sa fie si stabile.

Datorita unor motive obiective, uneori si subiective, si in Romania s-au creat, de fapt, grupuri de societati de tip conglomeral ca urmare a unor detineri incrucisate de active. Aceste situatii pot fi explicabile datorita resurselor financiare ale investitorilor si care, pentru a-si extinde afacerile, au utilizat lichiditatile din conturile unor societati existente.

O contributie importanta a avut-o de-a lungul timpului si sistemul facilitatilor fiscale (legea zonelor defavorizate, scutiri de taxe normale si alte asemenea momente) care au influentat favorabil dezvoltarea societatilor, dar sub un alt cadru legislativ, diferit de cel al holding-ului.

Tot sub incidenta activitatii de dezvoltare economica (crestere economica) prin “modificare” a formei de actiune a societatilor intra si preturile de transfer, domeniu de interes sub aspect fiscal si chiar social. Este o tema de actualitate, chiar daca primele reglementari apar o data cu legislatia impozitului/profit din Romania in 1991, respectiv 1994.

In prezent, controlul transferului de profit se face prin raportarea la preturile de piata, aplicandu-se principiul “lungimii de brat” (arm’s length principle) in conformitate cu care, potrivit prevederilor din Codul Fiscal si normele de aplicare, sunt definite persoanele afiliate si procedura aplicabila pe o piata libera.

Legislatia interna este ameliorata sub impactul legislatiei comunitare, conventiilor de evitare a dublei impuneri si a OECD, care acorda intr-un ghid o preocupare permanenta in acest sens – Ghidul preturilor de transfer al OECD.

Persoanele afiliate

Aceasta categorie fiscala si juridica are o definitie legala, conform Codului Fiscal.

Potrivit Codului Fiscal, o persoana este calificata ca fiind “afiliata” cu alta persoana daca relatia dintre ele este definita de unul din urmatoarele cazuri:

a) o persoana fizica este afiliata cu alta daca sunt sot/sotie sau rude pana la gradul al III-lea inclusiv. Intre ele pretul la care se realizeaza transferul de bunuri corporale sau necorporale reprezinta pretul de transfer;

b) o persoana fizica este afiliata cu o persoana juridica in situatia in care persoana fizica detine in mod direct sau indirect minim 25% din valoarea titlurilor de participare sau a drepturilor de vot detinute la persoana juridica sau daca controleaza in mod efectiv persoana juridica;

c) sunt exprimate si conditiile in care doua persoane juridice sunt afiliate, tot prin prisma unui numar minim de titluri de participare detinute sau al drepturilor de vot.