Cursuri distribuție și logistică

Cap. 1 Concepte de baza în distributie si logistica

Descoperita de economie din cele mai vechi timpuri si confirmata de economia moderna, logistica pare a fi nu numai inima strategiei întreprinderii, ci si radacina însasi a performantei în executia operationala a activitatilor cotidiene. Logistica este deosebit de complexa, deoarece ia multe forme. Natura produselor, istoria întreprinderii si mostenirea acesteia, pietele actuale, strategiile alese conduc la alegerea unor solutii logistice foarte diferite.

1.1. Originile logisticii

1.1.1. Logistica în domeniul militar

Din ultimii 3500 de ani ai istoriei noastre, 3165 de ani sunt de razboi si daca este sa avem în vedere conflicte paralele, avem nu mai putin de 8000 de razboaie. Din momentul în care omul a facut razboaie, logistica a fost unul din elementele care au dat de gândit marilor sefi ai armatelor. Filozoful Paul Virilio , a aratat ca legatura între logistica si razboi este strânsa, ca logistica a existat înaintea razboiului si ca poate fi considerata un element fondator al acestuia „prima libertate este libertatea de miscare, dar aceasta libertate nu este o placere, ci o aptitudine”.

Etimologia cuvântului logistica provine din grecescul logisteuo, care înseamna, înainte de toate, a administra. Institutia militara a utilizat acest cuvânt pentru a caracteriza o activitate care a reusit a combina doi factori esentiali în gestiunea fluxurilor necesare manevrelor militare: spatiul si timpul.

Alexandru cel Mare în periplul sau în Asia gândea miscarea armatelor sale prin organizarea de depozite de alimente si furaje. Legiunile romane ale lui Iulius Cesar au luat în considerare dimensiunea logistica, creând functia de logista, functie conferita unui ofiter care avea sarcina de a prevedea miscarea legiunilor romane si de a organiza taberele de noapte sau de iarna. Desi destul de rare, studiile militare legate de logistica evidentiaza trei etape principale în evolutia logisticii militare începând cu sec al XVIII-lea. Primul mod este asociat cu armata statica, aprovizionarea facându-se din magazine pe baza de comanda. Cel de-al doilea mod corespunde unui demers napoleonian, acela al cotropitorului care cauta în tarile pe care le invadeaza sau în tarile prin care este în trecere resursele necesare aprovizionarii. Cel de-al treilea mod a aparut dupa 1870 si are la baza aprovizionarea din bazele care se afla în spatele frontului sau chiar mult mai departe. Numerosi factori stau la baza acestor transformari: factori tehnologici care au influentat logistica, ca de exemplu, aparitia cailor ferate, a avioanelor, sau elemente care au schimbat mijloacele necesare frontului atât din punct de vedere al naturii cât si al volumului. Daca într-o prima etapa viziunea napoleoniana a fost aceea de a exploata tarile de trecere, aceasta strategie a fost schimbata în campania din Polonia (1806), când aprovizionarea se facea plecând de la zonele de productie. Aceasta strategie si-a aratat limitele în campania din Rusia (1812).

Razboiul din Golf (1990-1991) a aratat importanta unei continue adaptari. Trimiterea de forte armate pe teritorii straine este un fenomen care nu a încetat sa se multiplice în ultimii ani. Caderea zidului Berlinului, destramarea Imperiului sovietic, razboiul din Irak au schimbat brutal contextul geostrategic mondial precum si natura interventiilor în care armatele sunt implicate. Trimiterea armatelor terestre este rezultatul unui ultim avertisment si presupune angajamente de mare intensitate. Din acest motiv este necesara o planificare riguroasa a consumului si deci planuri riguroase de aprovizionare a unitatilor. Pentru o întreprindere, adaptarea la schimbarea produselor, a mediului sau a contextului concurential este un exercitiu aproape cotidian, dar nu mai putin dificil.

Ultimul deceniu a fost marcat, în principal, în domeniul logisticii de dezvoltarea sistemelor informationale, utilizând tehnologii apartinând sectorului civil. Sub egida NATO armatele diferitelor state membre ale aliantei încearca construirea de retele, utilizând norme care apartin domeniului civil (coduri de bare, identificare automata, etichete cu radio frecventa, Internetul ca vector de schimb al informatiilor logistice). În scopul de a pastra resursa umana si pentru a evita angajarea de termen lung în operatiuni de suport, armata încearca externalizarea functiei logistice. Armata americana, armata regala britanica, armata australiana, armata germana au deja în vedere pe teritoriul lor externalizarea unei parti a activitatii de logistica.