Cursuri economie mondială

Sistemul actual al economiei mondiale

Componente ale economiei mondiale

Fenomene şi procese ale sistemului mondial actual

Economia de schimb şi comerţul între regiuni

Formarea pieţei mondiale – a impulsionat producţia

şi sistemele de transport

Revoluţia industrială – a determinat schimbarea modului de

organizare a producţiei, trecerea la producţia de masă

S-a înlesnit formarea diviziunii internaţionale a muncii –>

> ca ansamblu de specializări de producţie pentru export

Schimbările politice au condus treptat la formarea

economiilor naţionale şi la consolidarea pieţelor locale

S-a accentuat procesul de concentrare a capitalului

Noi valenţe ale procesului de expansiune externă

- Au apărut şi s-au dezvoltat entităţi economice multinaţionale

(transnaţionale), de tipul corporaţiilor multinaţionale – principalii

purtători ai capitalului peste hotare

- Ca urmare a tuturor acestor factori, a luat naştere economia mondială

Economia mondială reprezintă acel stadiu al schimbului reciproc de valori, în care este implicată majoritatea agenţilor economici de pe glob (o definiţie restrânsă)

Economia mondială, ca sistem (sau megasistem) economic reprezintă expresia materială a tuturor transformărilor produse de-a lungul timpului, cuprinzând pe de o parte economiile naţionale, iar pe de altă parte ansamblul relaţiilor economice (comerciale, financiare, tehnico-ştiinţifice, monetar-valutare etc.) desfăşurate ritmic între ţările lumii, între organizaţiile şi corporaţiile multinaţionale.

Celulele de bază ale economiei mondiale sunt, încă, economiile naţionale. Ele vor continua să formeze cadrul de mişcare a factorilor de producţie, al manifestării agenţilor economici, stimulând dezvoltarea lor.

Influenţa pe care economiile naţionale o exercită asupra economiei mondiale este în raport cu nivelul lor de dezvoltare.

Economia mondială este expresia unui sistem de interdependenţe:

- dezvoltarea economiilor naţionale determină adâncirea diviziunii mondiale a muncii care, la rândul ei, generează interrelaţiile dintre economiile naţionale, interrelaţii aflate la baza unor subsisteme mondiale (comercial, valutar, financiar). Între aceste subsisteme există, de asemenea, o interdependenţă, cu implicaţii asupra agenţilor economici, asupra economiilor naţionale.

Economiei mondiale îi este proprie concurenţa între agenţi economici. Oriunde pe mapamond, concurenţa conduce la o „selecţie naturală” a agenţilor economici, în raport cu forţa lor de inovaţie tehnologică şi managerială, ceea ce dă impuls progresului economic.

În cadrul economiei mondiale, în diferitele sale zone, se remarcă o alternare a fazelor de expansiune şi a celor de recesiune. Rezultanta pe termen lung este însă pozitivă, produsul brut mondial înregistrând o creştere.

Economia mondială este eterogenă. Între diferitele sale zone se menţin decalaje, datorită dezvoltării inegale. Statele-naţiune diferă nu numai ca mărime şi potenţial economic, ci şi ca nivel de dezvoltare.