Extras din document
Summary. Export diversification has been the key concept in achieving business performance. In addition to finding new markets, the links with existing partners are consolidating, about half of total exports growth being due to increased trade with the triad countries and China. Currently, the main five destinations of EU-28 food exports are the US, China, Switzerland, Russia and Japan. In 2015, more sanitary and phytosanitary barriers have been removed, and export opportunities have also multiplied due to the geographical indications of quality products in the EU. The ranking of major global exporters of agri-food products has remained unchanged lately after the EU replaced the US at the top of the list in 2013. Agricultural products account for over 7% of all goods exported from different countries. Trade in agricultural and food products is a key factor in the trade of many countries, especially emerging countries, with poorly developed industry. The wide range of products on all parts of the value chain demonstrates the versatility of this sector. The largest increases in exports were recorded for products that already had a high share of exports of agri-food products, such as spirits and wine.
Keywords: trade, raw materials, processed products, agricultural products, commercial advantages
JEL Classification: C35, D12, E6, F12, L66, Q17, Q18,
Introducere. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și-a luat angajamentul să ofere 100.000 USD pentru a ajuta Organizația pentru Cooperare Economică a Mării Negre (OCEMN) să dezvolte și să consolideze comerțul cu produse agroalimentare în regiunea Mării Negre, potrivit unui comunicat al instituției.
O problemă de primă importanță și de primă gravitate pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova este dezvoltarea spațiului rural, transformarea localităților producătoare de materii prime în orășele industriale. Capacitățile productive constituie un ansamblu de fabrici de producere de materii prime care sunt diferite după volumul de materii prime agricole pe care îl pot pune la dispoziție fabricilor pentru procesare. Capacitățile fabricilor de procesare a materielor prime, de regulă, sunt determinate pornind de la anumite tehnologii, posibilități tehnice etc.
Scopul cercetării constă în determinarea pentru fiecare localitate, care din capacitățile fabricilor de procesare, care vor funcționa în regim optim.
Metodologia cercetării cuprinde un evantei de instrumente și tehnici- statistice, comparație, econometrice, istorice, inducție, deducție.
Cercetare și analiză. Un obiectiv pe termen lung al statelor din zona Mării Negre este acela de a colabora mai bine la dezvoltarea industriei agricole din regiune. Comerțul cu produse agroalimentare și exportul lor se numără printre principalele surse de venit pentru multe din cele 12 state membre, riverane Mării Negre [http://www. capital. ro/ agroalimentare -bani-de-la-onu-pentru-comert.html].
Fiecare fabrică, care poate fi amplasată în spațiul rural presupune un anumit nivel investițional, anumite costuri legate de funcționarea fabricii. Mărimea necesarului de materii prime pentru funcționarea fabricii poate fi determinată, însă oferta de materii prime din partea producătorilor agricoli din localitatea considerată este o v variabilă întîmplătoare cu o repartiție a probabilității cunoscută. Dacă la amplasarea fabricilor în spațiul rural nu se ține cont de această împrejurare, s-ar putea întîmpla că în anumite perioade necesarul de materii prime să fie mult prea mare sau mult prea mic. În consecință apar capacități productive neutilizate sau invers- materia primă agricolă neprocesată. Apariția produsului finit presupune anumite costuri: investiționale pentru crearea fabricilor de procesare: costuri legate de funcționarea fabricilor; costuri legate de staționarea fabricilor din cauza lipsei de materii prime, costuri legate de deficitul capacităților industriale de procesare a materiei prime. Se știe, că fabricile cu capacități mari, suportă costuri productive, per unitate de produse finite, reduse; însă staționarea acestora determină și pierderi mari; fabricile mari pot reduce costurile productive, însă acestea contribuie la creșterea cheltuielilor legate de transportul materiei prime de la cîteva localități rurale într-un centru. Pentru a analiză mai complexă a procesului de industrializare a spațiului rural este necesar să examinăm fiecare aspect, al acestei probleme, separat.
Astfel, pentru o fabrică de procesare a materiei prime, de un anumit profil, care poate fi amplasată în localitatea dată, sunt cunoscute: perioada de funcționare (T); cheltuielile curente anuale legate de funcționarea fabricii (Kt); cuantumul investițiilor inițiale (K). În baza acestor date pot fi calculate cheltuielile totale (D):
Bibliografie
1. Chistruga B., Mariș M., Sfârlogea R., Tobă E., Botea C., Gribincea A. Avantajul comparativ și competitiv în comerțul internațional. Monografie, Craiova, ed. Universitaria, 2004, p.254
2. Cojocari V., Gribincea A. Factorii externi ai întreprinderii de comerț și analiza lor în condiții concurențiale. Știința și învățământul reformelor economice în cooperația de consum din Moldova. Simpozion științific. Chișinău, Moldcoop, 1994, p.13-14.
3. Colțea T, Bircă Iu., Gribincea A.Statistica comerțului internațional: Starea actuală și perspective. Analele INCE, Ediția a IV-a / nr. 1, 2014, p.181-188.
4. Gherghina V., Colțea T., Roșcăneanu R., Gribincea A. Inovațiile în comerțul modern. Revista științifică Studia Universitatis, seria Științe exacte și economivce, 2013, nr. 2(62), p.189-193.
5. Gribincea C. Managementul activității de aprovizionare și desfacere în unitatea de comerț detaliată. Mater. Conf.șt. ATIC, 24-25 sep 2009. Managementul întreprinderii în mediul economic contemporan. Chișinău: Evrica, 2009, p.144-148
6. Negruță A., Tăbăcaru L., Gribincea A. Evoluția comerțului exterior al Republicii Moldova în perioada postcriză. Economie și sociologie, 2012 nr.2, p.53-61
7. Olteanu A.I., Modelarea sistemelor de afaceri, Ed. ULBS, Sibiu, 2008.
8. Gorunescu F., Prodan A., Modelare stochastică și simulare, Editura Albastră - Colecția Ghidul micro INFORMATICA, Cluj Napoca, 2014.
9. Stoica M., Ioniță I., Botezatu M., Modelarea și simulareaBanii de la ONU pentru comert. http ://www. capital. ro/ agroalimentare -bani-de-la-onu-pentru-comert. html.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Determinarea capacitatilor optime a fabricilor de procesare a materiei prime agricole amplasate in spatiul rural.doc