Doctrine Economice

MOTIVATIA DEMERSULUI

Cursul isi propune studiul teoriilor si doctrinelor economice asa cum au aparut ele pe fondul marilor confruntari. Motivatia demersului se inscrie la 2 rubrici :

1. cunoasterea drumului parcurs de stiinta despre economie, in ceea ce a vut ea in mod esential, cu marcarea salturilor, reprezinta o necesitate obiectiva.

2. cunoasterea principalelor doctrine e un act de cultura economica.

Precizari nationale :

Doctrina economica reprez rezultanta evolutiei de la idee la gandire si teorie economica.

Ideea economica ins produsul prim de reflectare in mintea omului a realitatii economice.

Teoria economica e un rezultat superior al procesului de gandire care, sub forma unui studiu, isi propune dezinteresat si obiectiv sa dezvaluie cauzele, esenta si legile de miscare.

Doctrina economica e o teorie care nu se multumeste cu o prezentare neutra, pur scientista, a realitatii, ci pe baza unor criterii si urmarind anumite interese face aprecieri pt a sugera proiecte de reforma. Cu alte cuvinte, in timp ce teoria economica ne spune cum stau lucrurile, doctrina ne spune ce trebuie sa facem pt ca lucrurile sa stea asa cum vrem noi.

Scoala de gandire economica e o formatiune stiintifica a unor oameni de specialitate grupati in jurul unui mentor si idei directoare si care, imbratisand o anumita matrice de valori, o anumita judecata, isi propune sa sondeze si sa analize un anumit domeniu al realitatii economico-sociale.

CRITERII DE ANALIZA SI APRECIERE A TEORIILOR SI DOCTRINELOR ECONOMICE

Criteriului timpului,cr. interesului, relatiei dintre national si international, verificarii cu practica, independentei relative a teoriei fata de practica, progresului general, echidistantei,audientei la public.

MERCANTILISMUL

Aparitie :

Ca doctrina, mercantilismul se manifesta intre 1450-1750. Pe parcurs mercant a evoluat atat sub raportul ideilor ca si sub cel al retelelor de politica economica preconizata. A cuprins toata Europa, in principal cea de vest, in Spania, Portugalia, Olanda, Italia, Franta, Anglia fara a ocoli Rusia sau romania.

Printre reprezentantii de seama se afla J.B.Colbert, W.Petty,J.Bodin.

Cocretetea situatiilor fiecarei tari nu exclude un lant de idei, dimpotriva acest front comun isi trage sorgintea din contextul socio-economic si politic relativ asemanator al tarilor aflate in pragul unei ere noi. E epoca nasterii si afirmarii statelor moderne, a marilor descoperiri geografice, a renasterii.

Cerintele afirmarii statului modern impun un nou spirit, o noua matrice de valori opusa inchistarii medievale. Se incearca emaniciparea de sub tutela bisericii si laicizarea vietii social economice. Preocuparile economice trec pe primul plan in locul celor morale si filozofice. Moderatia castigurilor, detasarea sau chiar indiferenta fata de bogatie, specifice Evului Mediu si intretinute ca valori de biserca, devin depasite.

Un nou spirit de aventura si castig ia locul moralitatii austere. Dezvoltarea economica transforma castigul intr-un scop. Economia monetarista incepe treptat sa-si faca loc in cadrul economiei naturale. Statul suveran isi gaseste sprijinul in individul-cetatean, rupt din cadrul familial, angajat intr-un mediu abstract al concurentei intr-o maniera individualista. E prefata viitorului homo oeconomicus din schema clasica intruchipat de negustor. Acestea sunt cele 2 persoane care anunta zorii capitalismului, intr-un nou spirit mercantilist.

Premisele:

Conceptia mercantilistilor despre stat:

Inspirit dintr-un asemenea mediu, merchant sustin idea unui stat puternic, autonom, nesubordonat bisericii si condos de un suveran. Omniprezenta statului e o garantie a intereselor individuale, a pacii si prosperitatii.

Prosperitatea economica si eficacitatea n-au de a face , dupa ei, cu morala crestina si cu liberalismul politic. Dimpotriva socotesc ca libertatea lasata pe mana poporului ins slabirea statului,haos social si disparitia natiunii. Asa stand lucrurile, deocamdata suveranul este si ramane simbolul unitatii natiunii si garantul ordinii civile.

Ei sustin interventionalismul statal vizand : ordinea publica, cadrul juridic legislativ, garantarea proprietatii, a unei functionari a pietei, instructia populatiei si ocuparea fortei de munca. Statul trebuia sa intervina cu taxa de protectie la produsele din tara, dar sa se manifeste liber schimbul pt produsele din exterior. Statul era un cuceritor, trebuia sa incurajeze si sa sustina colonizarea pt ca pe ac cale sa asigure resorbtia unui excedent de populatie, noi surse de materii prime dau noi debusee.

Natiunea mercantilista e formata dintr-o suma de indivizi legati prin solidaritate economica. In virtutea solidaritatii economice, mercant au sustinut ideea ca imbogatirea unui individ se poate realiza fara a afecta interesele celorlalti. Solidaritatea economica dispare total in relatiile cu exteriorul. Conceptia despre mondo-economie e una statica, ce se incadreaza in regulile unui joc cu suma nula : ceea ce o natiune castiga, in mod obligatoriu, o alta o pierde. Rezulta ca relatiile dintre natiuni nu pot fi decat conflictuale si, de aici, politica economica externa mercantilista nu e alta decat a impunerii prin forta.

In marea majoritate, mercantilistii au fost populationisti si au invocat in acest sens argumente de ordin politic, militar si economic. Cel mai intemeiat e cel economic, potrivit caruia o populatie numeroasa face abundent aoferta de forta de munca, reducand salariile si pe aceasta cale, costurile. Pt prima data avem de a face cu o apologie a muncii.