Doctrine Economice

PROBLEME METODOLOGICE GENERALE

Prima prelucrare si interpretare teoretica o modului de productie

capitalist apartine „mercantilismului”. Cronologic, el se întinde pe

perioada secolelor al XVI-lea, pâna în prima parte a secolului al XVIIIlea.

Destramarea mercantilismului începuta în secolul al XVIII-lea

corespunde cu începuturile nasterii economiei liberale si a Economiei

politice clasice.

În general, mercantilismul s-a format ca doctrina, în asa-zisa

perioada a acumularii primitive a capitalului, considerata preistoria

capitalismului.

Mica productie mestesugareasca, datorita legilor sale interne,

proprii ca si unor factori extraeconomici, s-a transformat în productie

capitalista. Conform evolutiei normale a capitalismului, în aceasta

perioada a fost dominant capitalul comercial. El domina asupra celui

productiv. De aceea si prima teorie economica burgheza a exprimat, cel

putin la început, interesele burgheziei comerciale. Iar aceasta teorie a

fost mercantilismul.

Mercantilismul se prezinta, mai mult ca o seama de idei, norme si

învataminte practice, la îndemâna guvernelor si oamenilor de afaceri. El

nici nu are un fondator, ci s-a nascut din nevoile timpului si n-a urmarit o

cunoastere stiintifica a realitatii, ci mai degraba stabilirea unui

comportament în vederea atingerii unor obiective practice imediate.

Mercantilistii au fost mari comercianti, conducatori de întreprinderi,

oameni de stat; ei n-au fost oameni de stiinta, filosofi.

Mercantilismul, ca si gândirea medievala, nu reuseste sa ridice

Economia politica la rangul de stiinta obiectiva si cu norme de o

valabilitate generala; dar el face un pas important în aceasta directie. Mai

întâi, el scoate câmpul de fenomene economice din marele sistem al

teoriei catolice, dând Economiei politice caracterul unei stiinte civile. În

al doilea rând, „tinta si mijloacele lui de exprimare nu mai sunt

justificarea, ci cercetarea faptelor, nu apologia, ci analiza”. El separa

morala religioasa de cea laica, economica si politica. Cu toate acestea,

mercantilismul a ramas subordonat politicii economice a noilor state

burgheze ce se nasteau în vremea respectiva. El s-a plasat sub puternica

influenta a Renasterii.

Doctrine economice – Suport tutorial de curs

4

Autorii mercantilismului s-au întrebat, la început, cum se poate

actiona în vederea îmbogatirii statelor? O asemenea punere a

problemelor a fost generata de o serie de evenimente interesând istoria

generala a umanitatii.

1. Marile descoperiri geografice au deschis Europei debusee

imense si surse inepuizabile de materii prime. Acestea au oferit

productiei europene posibilitati mari de dezvoltare.

2. Totodata, s-au intensificat fluxurile de matele pretioase, aur

si argint, din America Latina recent descoperita, ceea ce a

permis dezvoltarea puternica a circulatiei marfurilor si a celei

monetare, trecerea masiva de la productia închisa de tip feudal

la cea marfara de tip capitalist.

3. Dezvoltarea productiei si a comertului au favorizat

reînnoirea tehnologica, o intensa concentrare de capital, si

legitimarea cercetarii nelimitate a profitului, ca mobil al

activitatii.

Acesti factori de expansiune economica au fost reuniti simultan,

sau aproape simultan. Descoperirile tehnice s-au succedat foarte rapid.

Vechiul ideal medieval al stabilitatii sociale, de a munci pentru a

satisface nevoile, a fost abandonat. Cercetarea îmbogatirii personale a

fost eliberata de toate piedicile, a devenit mobilul principal, esential, al

activitatii economice.

Spiritul burghez se dezvolta în detrimentul idealului eroic, sau

generos, al Evului Mediu.

Pe de alta parte, în secolul al XVI-lea au aparut primele state

moderne (Franta, Spania, Anglia). Noua morala care s-a nascut, avea

comandament major prosperitatea statului.