Doctrine Economice An 3 Semestrul 1

Curs1 Paradigma keynesiana

Keynesismul este doctrina care a influentat cel mai mult gandirea economica in general si cea anglo-saxona in sepecial. Keynesismul este defapt concomitent o doctrina, un curent si o scoala economica.Lucrarile fundamentale ale lui John Maynard Keynes sunt: Tratat despre moneda; Reforma monetara; Teoria generala a folosirii fortei de munca, a dobanzii si a banilor.

Elementele esențiale configureaza matricea de gandire keynesiana inseamna:

-O noua atitudina fata de stat si rolul sau in economie si societate-Keynes considera ca interventionismul statal trebuie sa fie realizabil prin transformarea statului intr-un agent nemijlocit si eficient al vietii economice, ca coordonarea procesului decizional la nivel macroeconomic trebuie sa trebuie realizata de autoritatea publica cu conditia ca sensul si finalitatea acestuia trebuie sa serveasca initiativa privata. Astfel statul este o prezenta activa, necesara binelui public.Din acest punct de vedere keynesismul nu este decat o noua fata a liberalismului clasic.

-O profesiune (inclinatie) pentru o analiza socio-economica. El a inteles ca fara pace sociala iesirea din criza si reconstructia economica (1929-1933) raman deziderate utopice. El vedea in foamete un determinant esential al disperarii si instabilitatii nervoase ceea ce poate impinge individul sa rastoarne orice ramasita de organizare si sa mature orice urma de civilizatie. Astfel acorda o mare importanta factorului psihologis si sociologic

-O noua conceptie despre echilibru- orice model realist de politica economica trebuie sa isi faca din folosirea cat mai deplina a fortei de munca dimensiunea principala.

-Predilectia pentru analiza in termeni macroeconomice. In optica scolii clasice , economia si mecanismul economic in general sunt erau echivalente cu sume de interelatii intre preturi si salarii.O noua viziune macroeconomica era necesara. Keynes isi plaseaza analiza la nivelul economiei nationale, uzand de marimi agregat precum : venit national, economii, consum total.El furnizeaza un nou model de macronaliza moderna, determinand relatiile de interdependenta intre productie , consum si gradul de folosire a fortei de munca la nivelul ansamblului ei, imbogatind economia poitica cu o teorie a cererii efective general valabila.

-O atitudine detasata fata de ideologie. Keynes afirma : daca ar fi sa urmaresc vreodata interesele unui grup le voi urmari pe ale mele proprii.

Mecanismul economic Keynesian.

Studiind realitatile Angliei si ale altor tari in anii marii crize din 1929-1933, Keynes este nevoit sa constate ca principalele boli de care sufera economia si societatea sunt incapacitatea lor de a asigura folosirea deplina a mainii de lucru si “repartizarea arbitrara si inechitabila a avutiei veniturilor”. Astfel K. cauta solutii pentru a iesi din criza, analizand procesele economice. El concluzioneaza ca economia sufera de 2 boli, si anume: 1) insuficienta a cererii effective si 2) lipsa de bani.

1) Principiul cererii efective sta la baza explicarii modului si gradului de ocupare a fortei de munca. Cererea efectiva nu este altceva decat cererea totala, atat de bunuri cat si de bunuri de capital(investitii). Oferta globala nu are un rol mai putin insemnat. Volumul ocuparii rezulta din confruntarea efectiva pe piata, ca nivel si structura a cererii globale cu oferta globala. K. constata ca investitiile curente absorb exact partea de productie ce a ramas peste ceea ce colectivitatea afolosit pentru consum, cererea globala se afla in de echilibru cu oferta globala. Acest raport poate sa corespunda sau nu cu ocuparea deplina. Este tocmai ceea ce il face pe K. sa considere ca “echilibrul de subutilizare” reprezinta de fapt starea “naturala” a economiei si ca un procent de neutralizare situate la dimensiuni rezonabile asigura supletea si mobilitatea necesare economiei.

Rezumand analiza si dominat de ideea de a descoperi totusi ce anume determina in ultima instanta volumul ocuparii K. conchide ca aceasta este functie de doi factori principali: consum(C) si investitii (I), adica tocmai cele doua component a cererii effective. La randul ei cererea efectiva nu este altceva decat venitulglobal(Y) pe care intreprinzatorii, in baza anticipatiilor facute, sconteaza sa-l obtina prin vanzarea productiei. Partea din venit care ramane peste chletuielile pentru consum, K. o numeste “economii” (S). Ele sunt destinate investitiilor curente. Mathematic aceasta se poate demonstra astfel:

Cef= C+I, Y=Cef (cererea efectiva), Y=C+S ------ S=I – Ecuatia fundamental a echilibrului in modelul Keynesian.

Consumul prima component a cererii effective este functie de nivelul venitului si de o serie de factori subiectivi si obiectivi. K. afirma ca exista o dependent intre consum si venit: sporul de cinsum(∆C) erte intotdeauna de acelasi semn cu sporul de venit (∆Y), dar nu mai mic ca marime. Imprejurarile obiective care influenteaza inclinatia spre consum sunt urmatorii: nivelul preturilor, variatia ratei dobanzii, modificari ale raportului de schimb, intre bunurile prezente si celer viitoare, mutatii la nivelulul politicii fiscal etc.

La rubrica factori subiectivi ce influenteaza marimea consumului , K. include opt “mobiluri” care determina indivizii sa se abtina de la cheltuieli din veniturilor lor,si anume: prudenta, prevedere, calcul, sete de propasire, independenta, spirit de afaceri, mandrie si avaritie si alte sase cale le stimuleaza apetitul pentru consum precum: setae de satisfactie, miopia, generozitatea, nechibzuinta, ostenatia si risipa.

Cea de a doua componenta a cererii effective – Investitiile si de aici , imboldul la investitii, ocupa in modelul lui K. un loc de prim ordin. Imboldul la investitii este pus de K. in dependent de 2 factori : eficacitatea marginala a capitalului si rata dobanzii. Eficacitatea marginala a capitalului reprezinta rata sperata a profitului de pe urma investitiilor facute. Rata dobanzi este definite de K. ca fiind “recompense pentru renuntare la lichiditate pentru o anumita perioada de timp” sau altfel spus “pretul ” care echivaleaza dorinta de a pastra avutia sub forma de numerar si cantitatea de numerar disponibila”. Rata dobanzii este dependenta de preferinta pentru lichiditate si de cantitatea de bani in economie.