Econometrie - Curs 3

RELUÂND IDEEA DE LA PRIMUL CURS

Firesc este ca adresându-te unui student de anul II (viitor absolvent), de la acesta să te aştepţi să posede:

a) informaţii utile din istoria ştiinţei;

b) cunoştinţe de logică şi metodologie ştiintifică, cel puţin elementare, pentru a putea defini obiectul Econometriei;

c) cunoştinte importante de economie pentru a defini modelul econometriei;

d) matematica de nivel I (ciclul de 3 ani Bologna);

e) noţuni de statistică uzuală (medie, asimetrie, exces sau boltire, dispersie, abatere standard, regresie, corelaţie etc) pentru a putea înţelege cu uşurinţă testarea şi decizia statistică necesare în validarea modelului econometric.

Prezenţa excesivă a modelului econometric

Pentru cei mai mulţi dintre cercetătorii în economie, econometria înseamnă literalmente modele economice de măsurare

“Econometria este un set de tehnici cantitative, care sunt utile realizarea de modele econometrice esenţiale în procesul de luare a deciziilor economice” (Universitatea Monash).

“Macroeconometria este aplicarea modelelor şi metodelor statistice şi matematice în domeniul de economie, pentru a testa şi a cuantifica teoriile economice şi de soluţii la problemele economice” (Site-ul Pitmaster.com).

În final, chiar şi economia a fost vazută ca o “stiinţă a gândirii cu ajutorul modelelor combinată cu arta alegerii modelelor relevante”. (John Maynard Keynes)

Pentru cei mai mulţi dintre profesorii şi studenţii facultăţlor economice, econometria este definită, în dicţionarele universitare, drept crearea de modele matematice care descriu relaţii economice, testarea statistică a valabilităţii ipotezelor ce au stat la baza construcţiei modelelor şi estimarea parametrilor, pentru a obţine la final o măsurare cât mai exactă a punctelor forte ale influenţelor diferitelor variabile independente în fenomenul cercetat

Modelul econometric este esenţa econometriei în calitatea sa de model economic, formulat statistic şi matematic, astfel încât parametrii săi pot fi estimaţi, dacă se face presupunerea că modelul este corect

Într-un mod relevant, modelul, prin utilizările sale practice iniţiale, s-a situat mai aproape de geometrie[1] decât de oricare alt domeniu ştiinţific.

Apariţia termenului în sine este legată de anul 1868, anul în care matematicianul Eugenio Beltrami a reuşit să construiască un prim model euclidian pentru geometria neeuclidiană.

Pentru prima dată el conceptualiza modelul şi modelarea studiind cu ajutorul lor “un domeniu, un fenomen, un obiect inaccesibil cercetării directe”. Modelul primar de inspiraţie geometrică a devenit treptat, “un coagulant” al întregii gândiri ştiinţifice.

Conceptul de model şi noţiunea de modelare au evoluat continuu. La un nivel superior de elaborare, modelele sunt reprezentări ş̀̀̀̀tiinţifice sau ale unor teorii ştiinţifice.

[1] Lobacevski, Bolyai şi Riemann au creat originale geometrii neeucli-diene compatibile cu geometria lui Euclid, în care “nu mai exista nici o pereche de drepte paralele”.

Modelarea este considerată o traducere sau o transpunere de maximă fidelitate a realităţii în teorie. Astfel ideal ar fi ca orice teorie să corespundă unui model şi orice model validat prin intermediul realităţii să corespundă cu realitatea.

De aici va apare imediat şi paradoxul modelării!

Într-un astfel de climat al modelării ştiinţifice, singura soluţie ar deveni: Orice teorie modelată şi validată corespunde cu realitatea dar tocmai realitatea a cărei modelare se doreşte a fi validată este într-un permanent proces de variaţie!

Concluzia este aceea a inexistenţei unui model perfect sau a unei modelări ideale, care ar putea conduce la conexiunea directă şi definitivă între teorie şi realitate.

A răspunde la întrebarea ce este un model, constituie un demers dificil şi necesită abordări multiple:

-prin prisma dominantei semantice, lingvistice şi explicative, modelul este un sistem teoretic sau material cu ajutorul căruia pot fi studiate indirect proprietăţile şi transformările altui sistem, mai complex, cu care primul sistem prezintă o analogie (conform dicţionarului explicativ);

-în opţiunea fizicii, modelul este un instrument de calcul cu care putem determina răspunsul la orice întrebare despre comportamentul fizic al sistemului respectiv sau un tipar exact al unui anumit segment al realităţii fizice (trei exemple arhicunoscute astăzi fiind modelarea sistemului de referinţă inerţial, modelul undei şi modelul atomic);

-în viziunea chimiei, modelul devine un concept structural care încearcă să explice proprietăţile constatate experimental sau un suport în deducţia de la general la particular, instrument de cunoaştere care prevede faptele şi “indică numerele”(ca în exemplul memorabil al tabelului lui Mendeleev sau al periodicităţii elementelor);

-în abordarea biologică şi mai ales în aceea de natură genetică, modelul este considerat o modalitate naturală, reprodusă experimental, de diferenţiere genetică a populaţiilor (modelul ADN fiind o expresie prozaică edificatoare);

-în optica matematică, modelul se suprapune cu un anumit tip de metode de măsurare specifice cercetării matematice, în vederea explicării obiective a “modalităţii în care componentele micro şi interacţiunile dintre ele interpretate individual sau grupate în subsisteme, generează şi explică sistemul întreg”(Octav Onicescu şi modelul său matematic al energiei informaţionale) sau o “definire şi descriere necontradictorie a unor procese şi fenomene”, a tezelor, postulatelor şi axiomelor şi a corespondenţei lor logico-matematice;

-în înţeles statistic sensul etapizat al conceptului de model este acela de verigă într-un proces integrat de cunoaştere, fiind alcătuit din ipoteză, reprezentare schematică a unui proces (fenomen), testare statistică şi reluare a procesului într-o teorie generală;

- din punctul de vedere comportamental sau behaviourist, modelul presupune o serie de participanţi reuniţi formal ce îşi “maximizează utilitatea pornind de la un set stabil de preferinţe şi acumulează o cantitate optimă de informaţii şi alte intrări într-o varietate de pieţe” (modelul comportamental beckerian);