Econometrie financiară

Din structura unui învăţământ modern economic şi financiar de ce face oare parte şi Econometria ca disciplină fundamentală, alături de Micro şi Macroeconomie, Statistică, Finanţe, Analiză, Matematici Financiare, Management bancar, Contabilitate? Semnificaţia Econometriei a rămas exclusiv aceea de măsurări economice definite printr-o combinaţie între Economie, Matematică şi Statistică? Dar a Econometriei financiare?Dar a modelului econometric în raport cu alte modele?Evoluţiile recente în lumea economică şi financiară generează oare noi legităţi (cantitative şi calitative)? Va oferi viitorul şi alte soluţii? De ce credeţi că au apărut Econofizica şi Sociofizica? O întrebare aparent simplă de tipul ce este Econometria, îşi găseşte un răspuns etimologic consacrat, rezultat al traducerii a două cuvinte din greaca veche, un răspuns considerat comun, şi având sensul simplu de „măsurare economică sau în economie”. (oikonomie = economie şi metron = măsurare). Există însă şi alte semnificaţii, de la cele înscrise deja într-o mulţime de dicţionare specializate, până la cele desprinse din istoria relativ recentă a ştiinţei econometrice, precum şi a personalităţilor ce au conturat-o, în cele aproape opt decenii de existenţă matură şi prolifică.În dicţionarul bancar, econometria este o reuniune de metode şi tehnici de modelare, care explică o realitate economică specifică (financiar-bancară), în termenii relaţiilor statistico- matematice, stabilită între variabilele fundamentale ale acestei realităţi (de la cheltuieli de capital, la salarii sau venituri, de la rate ale dobânzilor bancare, la evoluţia numerică a populaţiei, de la politici fiscale, la politici monetare).În dicţionarul geografic, Econometria este definită mult mai pragmatic, drept ştiinţa care realizează o analiză economică, în care se prelucrează date cu ajutorul unor metode şi tehnici statistice (cum ar fi analiza de regresie, pentru a folosi cel mai simplu exemplu), pentru a valida spaţial şi temporal anumite modele teoretice. Scopul Econometriei în optica specifică geografului este de a face previziuni şi a determina spaţial politica micro şi macroeconomică în lumina unor astfel de previziuni.Alte dicţionare consacrate prin calitatea definiţiilor, prin nivelul lor elevat de formulare a definitorului (definiens) şi, mai ales, prin stilul deosebit de concis, consideră Econometria ca fiind „statistica şi analiza matematică a relaţiilor economice”, capabile împreună să creeze ecuaţii pentru a descrie fenomene şi procese economice, să estimeze funcţii economice şi să formuleze modele economice diverse (Encyclopedia Britannica) sau „tehnici de analiză economică, prin care teoria economică se exprimă în termenii unor relaţii matematice, validate mai apoi prin teste statistice”, materializate la final prin încercări de a elabora previziuni economice corecte şi a face posibile politicile de planificare de succes (Columbia Encyclopedia).Accepţiunea contemporană a Econometriei, atribuită economistului norvegian Ragnar Frisch, este aceea de unificare a unor puncte de vedere care se referă la teoria economică, statistică şi matematică, privind natura relaţiilor cantitative din economie .Semnificaţia istorică a Econometriei, aşa cum a fost ea formulată, în primul editorial al revistei Econometrica, este următoarea: “Experienţa a arătat că fiecare din următoarele puncte de vedere, al statisticii, al teoriei economice şi al matematicii, este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, pentru o înţelegere efectivă a realităţilor cantitative din economia modernă; unificarea lor este aceea care asigură eficienţa. Econometria este tocmai această unificare” (Ragnar Frisch, 1933, Editor's Note. Econometrica 1,pag.1-4).