Econometrie și previziune economică

Lectia 1.

ECONOMETRIA – RAMURA A ECONOMIEI

Obiectivele lectiei

- Insusirea caracteristicilor specifice econometriei

- Intelegerea modelului econometric si a tipologiei modelelor econometrice

- Utilizarea modelelor econometrice in previziunea activitatii manageriale

Concepte cheie: econometrie, model econometric

1.1. Definitia si caracteristicile econometriei

Econometria are ca obiect cunoasterea mecanismelor de desfasurare a proceselor economice, descrise de seriile de date statistice, prin utilizarea metodelor cantitative de natura statistica sau matematica.

Termenul de econometrie (din grec. Oikonomie=Economie si Metron = Masurare) are doua sensuri:

- în sens larg: include analize bazate pe estimari numerice (exprimari cantitative prin masurare), atât a relatiilor de dependenta dintre fenomenele economice, cât si a aspectelor ce privesc gradul de concentrare, de sensibilitate si de intensitate a fluctuatiilor din economie;

- În sens restrâns: include studiul relatiilro de dependenta dintre variabilele economice, inclusiv a variabilitatii proceselor economice în timp apelând la procedee specifice (regresie si testare).

Instrumentele utilizate în econometrie sunt în majoritate preluate din statistica si matematica, fara a exclude utilizarea metodelor proprii.

Caracteristicile econometriei:

a. în reprezentarile econometrice se introduc variable care privesc bogatia natiunii (productia, consumul, capitalul fix etc.) si câstigul economic (profit, salarii, dobânda, renta etc.) si ecuatii de tip comportamantal, resursele având o importanta deosebita;

b. se acorda interes pentru reprezentari cu caracter sistemic în care sunt prezente obiectivele si conexiunile existente între variabile;

c. reprezentarile econometrice se pot referi la un sector de activitate, sau la un ansamblu de activitati, structurate sub forma de ecuatii si sisteme sau blocuri de ecuatii;

d. ecuatiile de tip econometric cuprind între factorii care determina evolutia unor procese si pretul în diferiele forme de manifestare (ecuatii de balanta pentru determinarea echilobrelor în economie);

e. în modelul econometric se regasesc obiectivele finale ale economiei si obiectivele specifice proceselor economice (variabile endogene-efect);

f. modelele econometrice permit simularea politicilor economice;

g. modelele econometrice exprima echilibrul dintre cerere si oferta si neliniaritatea cererii în raport cu cresterea factorilor.

Obiectivele finale urmarite de econometrie sunt exprimate:

- la nivel macroeconomic (cresterea economoca, controlul inflatiei, ocuparea fortei de munca, echilibrul balantei de plati etc.);

- la nivel mezoeconomic (obiective regionale);

- la nivel microeconomic (firma: cresterea profitului, cresterea calitatii, cresterea cotei de piata etc.);

- la nivel individual (maximizarea venitului etc).

1.2. Modelul econometric

Modelul econometric poate fi privit ca o îmbinare a modelului economic cu cel statistic, fiind o constructie teoretica care are un scop prestabilit (previziune, prognoza, simulare, verificare a unei teorii) si o baza în teoria economica si o modalitate de redare schematica bazate pe modelul statistic (ecuatiile de regresie), precum si pe egalitati (identitati, ecuatii de balanta) rezultate din conceptele teoriei economice.

Un model econometric are urmatoarele caracteristici:

- descrie diverse tipuri de sisteme economice reale pe baza legaturilor de tip statistic privind comportamentele de natura economica dintre variabilele rezultative si factorii economici, demografici, naturali, sociali, politici etc.;

- descrie sistemul de dependente printr-un sistem formal echivalent de tip ramificat de legaturi cauzale, inclusiv legaturi de interdependenta, care poate fi structurat dupa principiul ordonarii ierarhice în mai multe trepte;

- caracterizeaza mai putin normativ sistemului real socio-economic datorita elasticitatii mari a reprezentarilor econometrice;

- descrie static si dinamic sistemul socio-economic oferind posibilitatea prognozelor si previziunilor active.

Procedura modelarii econometrice urmeaza urmatorii pasi de lucru:

1. Utilizarea surselor: teoria economica, experienta în modelare, serii de date statistice;

2. Elaborarea modelului econometric: specificare, identificare, masurare, estimare, verificare;

3. Elaborarea modelului econometric operational: rezultate, analize, prognoze, simulari;

4. Confruntarea cu realitatea, actualizari.

1.3. Tipologia modelelor econometrice

Modelele econometrice se pot grupa dupa: domeniul de studiu, natura, numarul variabilelor explicative, gradul de detaliere si forma functiei.

Dupa domeniul de studiu modelele se grupeaza în doua mari categorii: modele econometrice la nivel macroeconomic si modele econometrice la nivel microeconomic.

A. Modele econometrice la nivel macroeconomic ( PIB, Productia, Consumul, Utilizarea fortei de munca, Rata dobânzii, Preturile si inflatia, Cursul de schimb, Investitiile, Salariile, Economiile, Masa monetara, Cometul exterior)

- natura: model în varianta factoriala (F) y = f(x)

- numarul variabilelor: model format din una ecuatie (UNI) si model format din ecuatii simultane (MULTI)

- gradul de detaliere:

- model UNI de tip sincron (S) si de tip dinamic (L) (geometric, polinomial, LAG)

- model MULTI de tip agregat (A) sau dezagregat (D)

- forma functiei:

- model UNI: de tip liniar ( LIN) sau neliniar (NELIN)

- model MULTI: cu ecuatii liniare (LIN) sau neliniare (NELIN) de tip STRUCTURAL sau REDUS

B. Modele econometrice la nivel microeconomic (managementul firmei)

- natura: model de descriere a seriei cronologice (T) y = f(t)

- numarul variabilelor: model care include componente temporale (TSC), model care include componente de influenta (ARMA) si model care include componente de frcventa (AS)

- gradul de detaliere:

- model TSC privind: TENDINTA, SEZONALITATEA, CICLICITATEA

- model ARMA de tip: AUTOREGRESIV, MEDIE MOBILA, MIXT, ARCH etc.

- model AS de tip: UNIDIMENSIONAL si BIDIMENSIONAL

- forma functiei:

- model TSC: de tip aditiv (AD) sau multiplicativ (MULT)

- model ARMA si AS: cu ecuatii liniare (LIN) sau neliniare (NELIN)