Economia Comerțului

Curs
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 107 în total
Cuvinte : 41098
Mărime: 176.65KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Oana Baron
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI FACULTATEA DE ŞTIINŢE

Extras din document

CAPITOLUL 1

LOCUL ŞI ROLUL COMERŢULUI ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ

1.1. Conţinutul activităţii de comerţ

Noţiunea de comerţ are un caracter complex determinat de funcţia sa economică, ce constă în a cumpăra bunuri pentru a le revinde în acelaşi stadiu din punct de vedere fizic, dar în condiţiile cerute de consumator.

Din punct de vedere juridic, noţiunea de comerţ defineşte transferarea titlurilor de proprietate asupra bunurilor între producător, comerciant şi consumatorul final.

Dacă privim activitatea de comerţ din punct de vedere istoric, se observă că necesitatea ei a apărut în momentul în care oamenii au început să comunice. Deci, forma empirică a comerţului la început a fost sub forma unui schimb de produse şi constituia aşa-zisul troc. În acest stadiu, pentru a-şi procura cele necesare, oamenii cedau produsele care le prisoseau în favoarea altora necesare.

Specialiştii apreciază că o formă avansată a schimburilor comerciale a apărut din cele mai vechi timpuri, respectiv de aproape 4000 de ani. În acea perioadă, ţări ca Mesopotamia, China, Anglia sau chiar ţările baltice, cu ajutorul flotelor comerciale şi a neguţătorilor, realizau activitatea de comerţ. Mai târziu, grecii şi romanii, prin imperiile constituite şi prin traseele comerciale terestre şi maritime, au pus bazele unor schimburi comerciale avansate, mai ales prin crearea sistemelor monetare (monezi de aur, argint etc.).

Deci, putem afirma, că de-a lungul timpului schimburile comerciale tot mai diversificate din punct de vedere al produselor şi mai ample din punct de vedere al traseelor comerciale, au determinat o dezvoltare a nevoilor de consum ale populaţiei.

În prezent, activitatea de comerţ trebuie privită din punct de vedere al societăţii de consum. Astfel, ea nu mai reprezintă doar o fază intermediară între funcţia de producţie şi funcţia de consum, ci reprezintă o funcţie distinctă în cadrul actului de comerţ.

Locul activităţii de comerţ în societatea de consum

În general, în prezent, între producători şi consumatori, nu mai există o legătură directă, deoarece apare cel de-al 3-lea partener, şi anume comerciantul. Astfel, majoritatea firmelor de producţie încearcă să externalizeze activitatea de distribuţie pentru a-şi canaliza eforturile strict către activitatea productivă.

Având în vedere transformările continue în evoluţia societăţii, conţinutul activităţii de comerţ reprezintă o punere a produsului la dispoziţia consumatorului, prin cercetarea pe baza studiilor de piaţă şi a determinării nevoilor consumatorilor.

Deci, pe lângă activitatea propriu-zisă de intermediere, comerţul cuprinde şi activităţi de cercetare a pieţei, de informare a populaţiei, de educare şi protecţie a consumatorului, de publicitate etc. În economiile moderne, specifice economiei de piaţă, comerţul dispune de o reţea de mari pieţe cu ridicata, de reţele de vânzători şi compartimente de vânzare, fapt pentru care îşi poate îndeplini rolul lui de reglare a raportului dintre cerere şi ofertă.

1.2. Funcţiile comerţului

Prin complexa sa activitate, comerţul îndeplineşte anumite funcţii destinate să asigure un flux normal al produselor spre locurile de consum.

1. Principala funcţie a comerţului o constituie cumpărarea mărfurilor de la producători şi transferarea acestora în depozite, în vederea pregătirii lor pentru vânzarea către utilizatorii finali sau intermediari. Deci, scopul acestei funcţii este de a se asigura materializarea muncii producătorului în formă bănească, prin transferul bunurilor către comercianţi.

2. Funcţia de stocare a mărfurilor; această funcţie presupune studierea de către comerciant a nevoilor consumatorului, pentru a determina stocul optim de mărfuri care sunt necesare în anumite perioade şi în anumite teritorii. Comerciantul trebuie să realizeze o repartizare în timp, în funcţie de sezonalitatea producţiei şi a consumului, iar atunci când dispune de o reţea de distribuţie complexă trebuie să facă o repartizare oprimă şi pe regiuni.

3. Fracţionarea cantităţilor mari de mărfuri pentru crearea unor loturi pe sortimente de produse şi asigurarea micilor partizi care se vor pune la dispoziţia consumatorului. Realizarea acestei funcţii presupune organizarea în cadrul reţelei comerciale a unor operaţiuni specifice ca de exemplu, poziţionarea, dozarea, ambalarea, sortarea după diferite criterii, controlul calităţii, asigurarea condiţiilor de depozitare.

4. Transferul mărfurilor către zonele şi punctele cele mai îndepărtate sau mai izolate, pentru a fi vândute consumatorilor, această funcţie presupune o bună orientare a transferului de mărfuri în funcţie de consumul regional, o manipulare atentă precum şi activitatea de transport de la centrul reţelei către periferie. Realizarea acestei funcţii presupune o bună cunoaştere a pieţei, alegerea celor mai apropiaţi furnizori, precum şi a celor mai scurte căi de transport şi ieftine modalităţi.

5. Crearea condiţiilor de realizare efectivă a actului de vânzare – cumpărare; pentru realizarea acestei funcţii comerţul trebuie să dispună de o reţea de unităţi (magazin, puncte mobile de vânzare, depozite, automate etc.), prin intermediul cărora să fie puse la dispoziţia consumatorului mărfurile necesare şi să se organizeze procesul de vânzare. De asemenea, aceste unităţi trebuie să dispună de personal calificat, precum şi de modalităţi cât mai moderne de decontare a contravalorii mărfurilor.

6. Cercetarea doleanţelor utilizatorilor, a sugestiilor acestora, a obiceiurilor de consum şi a gradului de instruire. Realizarea acestei funcţii presupune existenţa unui personal de înaltă calificare şi utilizarea unor metode şi tehnici prin care să se facă o centralizare a tuturor prospecţiunilor comerciale, deci ea antrenează alături de comercianţi şi producători şi majoritatea consumatorilor de la care se poate determina partajul de produse şi caracteristici ale acestora.

Preview document

Economia Comerțului - Pagina 1
Economia Comerțului - Pagina 2
Economia Comerțului - Pagina 3
Economia Comerțului - Pagina 4
Economia Comerțului - Pagina 5
Economia Comerțului - Pagina 6
Economia Comerțului - Pagina 7
Economia Comerțului - Pagina 8
Economia Comerțului - Pagina 9
Economia Comerțului - Pagina 10
Economia Comerțului - Pagina 11
Economia Comerțului - Pagina 12
Economia Comerțului - Pagina 13
Economia Comerțului - Pagina 14
Economia Comerțului - Pagina 15
Economia Comerțului - Pagina 16
Economia Comerțului - Pagina 17
Economia Comerțului - Pagina 18
Economia Comerțului - Pagina 19
Economia Comerțului - Pagina 20
Economia Comerțului - Pagina 21
Economia Comerțului - Pagina 22
Economia Comerțului - Pagina 23
Economia Comerțului - Pagina 24
Economia Comerțului - Pagina 25
Economia Comerțului - Pagina 26
Economia Comerțului - Pagina 27
Economia Comerțului - Pagina 28
Economia Comerțului - Pagina 29
Economia Comerțului - Pagina 30
Economia Comerțului - Pagina 31
Economia Comerțului - Pagina 32
Economia Comerțului - Pagina 33
Economia Comerțului - Pagina 34
Economia Comerțului - Pagina 35
Economia Comerțului - Pagina 36
Economia Comerțului - Pagina 37
Economia Comerțului - Pagina 38
Economia Comerțului - Pagina 39
Economia Comerțului - Pagina 40
Economia Comerțului - Pagina 41
Economia Comerțului - Pagina 42
Economia Comerțului - Pagina 43
Economia Comerțului - Pagina 44
Economia Comerțului - Pagina 45
Economia Comerțului - Pagina 46
Economia Comerțului - Pagina 47
Economia Comerțului - Pagina 48
Economia Comerțului - Pagina 49
Economia Comerțului - Pagina 50
Economia Comerțului - Pagina 51
Economia Comerțului - Pagina 52
Economia Comerțului - Pagina 53
Economia Comerțului - Pagina 54
Economia Comerțului - Pagina 55
Economia Comerțului - Pagina 56
Economia Comerțului - Pagina 57
Economia Comerțului - Pagina 58
Economia Comerțului - Pagina 59
Economia Comerțului - Pagina 60
Economia Comerțului - Pagina 61
Economia Comerțului - Pagina 62
Economia Comerțului - Pagina 63
Economia Comerțului - Pagina 64
Economia Comerțului - Pagina 65
Economia Comerțului - Pagina 66
Economia Comerțului - Pagina 67
Economia Comerțului - Pagina 68
Economia Comerțului - Pagina 69
Economia Comerțului - Pagina 70
Economia Comerțului - Pagina 71
Economia Comerțului - Pagina 72
Economia Comerțului - Pagina 73
Economia Comerțului - Pagina 74
Economia Comerțului - Pagina 75
Economia Comerțului - Pagina 76
Economia Comerțului - Pagina 77
Economia Comerțului - Pagina 78
Economia Comerțului - Pagina 79
Economia Comerțului - Pagina 80
Economia Comerțului - Pagina 81
Economia Comerțului - Pagina 82
Economia Comerțului - Pagina 83
Economia Comerțului - Pagina 84
Economia Comerțului - Pagina 85
Economia Comerțului - Pagina 86
Economia Comerțului - Pagina 87
Economia Comerțului - Pagina 88
Economia Comerțului - Pagina 89
Economia Comerțului - Pagina 90
Economia Comerțului - Pagina 91
Economia Comerțului - Pagina 92
Economia Comerțului - Pagina 93
Economia Comerțului - Pagina 94
Economia Comerțului - Pagina 95
Economia Comerțului - Pagina 96
Economia Comerțului - Pagina 97
Economia Comerțului - Pagina 98
Economia Comerțului - Pagina 99
Economia Comerțului - Pagina 100
Economia Comerțului - Pagina 101
Economia Comerțului - Pagina 102
Economia Comerțului - Pagina 103
Economia Comerțului - Pagina 104
Economia Comerțului - Pagina 105
Economia Comerțului - Pagina 106
Economia Comerțului - Pagina 107

Conținut arhivă zip

  • Economia Comertului.doc

Alții au mai descărcat și

Comerțul Exterior al României în Anul 2010

Comerţul exterior sub semnul crizei În ultimii ani comerţul de mărfuri cu UE a evoluat foarte pozitiv atât în termeni absoluţi, cât şi relativi....

Mecanismul Culturii Organizaționale și Performanța Managerială

INTRODUCERE Conceptul de cultură organizaţională se referă la tot ceea ce înseamnă standarde colective de găndire, atitudini, valori, convingeri,...

Gestiunea Riscului de Lichiditate

Definirea riscului de lichiditate incapacitatea băncii de a finanţa portofoliul de active pe maturităţile şi la ratele de dobândă corespunzătoare...

Analiza Riscurilor

CAPITOLUL I ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND ANALIZA RISCURILOR ÎN ACTIVITATEA ECONOMICO-FINANCIARĂ 1.1. RISCUL – CONCEPT SI TRĂSĂTURI...

Economie Monetara

Moneda şi masa monetară.Abordări ale monedei. Indicatori de structurare ai masei monetare. Masa monetară în România şi în UME Sisteme monetare...

Moneda si Credit

MONEDA ŞI ROLUL SAU ECONOMIC Rolul monedei în viaţa economică şi socială necesită abordarea evoluţiei şi a funcţiilor îndeplinite de aceasta încă...

Modelarea Deciziilor Financiar-Monetare

Modelarea deciziilor financiar-monetare Introducere Stimate Cursant, Pentru început îţi urez bine ai venit în grupul celor care studiază...

Cursuri Fiscalitate

Fiscalitate (Toader) Curs 1 Definitii: Impozitele-> sunt prelevari cu caracter obligatoriu, nerambursabile si fara contraprestatie directa...

Ai nevoie de altceva?