Economia comunității europene

CURS 1

1. Economia europeana este ramura economiei care se refera la constructia europeana si la procesul de integrare impulsionat de tratatele de la Roma din 1957.

2. Constructia economica europeana, care a demarat cu adevarat la sfârsitul anilor 1950, nu s-a desfasurat conform unui proces regulat tinzând treptat spre integrarea totala.

3. Istoria Europei Comunitare este marcata de salturi înainte – cum sunt cele care au însotit semnarea Tratatului de la Roma în 1957 si a Actului Unic în 1986- 1987.

Unghiul de abordare nu este politic ci economic.

4. Istoria comunitara este abordata prin punere în perspectiva a diferitelor proiecte economice:

- cel al Pietei Comune din 1057

- cel al Sistemului Monetar European

- cel al Pietei interne din 1993, si

- cel al Uniunii Economice si Monetare

pentru a arata continuitatea si inflexiunile demersului.

5. Se identifica 3 mari perioade, 3 mari programe:

1 – Piata Comuna, initial si exclusiv centrata pe piata, care nu a cunoscut decât usoare inflexiuni de-a lungul a trei decenii;

2 – Actul Unic - care combina un proiect economic ambitios de creare a unei veritabile piete interne cu inovatii institutionale decisive.

3 – Tratatul de la Maastricht – care, desavârsind piata unica prin moneda unica, constituie o veritabila ruptura politica în constructia europeana.

Piata Comuna din 1957

Tratatul de la Roma semnat la 25 martie 1957 defineste continutul Pietei Comune si înfiinteaza institutii menite sa defineasca regulile jocului pe aceasta piata, sa largeasca competentele europene în materie economica si sa vegheze la aplicarea regulilor.

Din punct de vedere institutional Tratatul de la Roma creeaza în esenta doua institutii:

- Consiliul de Ministri - principalul organ legislativ, si

- Comisia care joaca un rol executiv, un rol de initiativa în procesul legislativ si un rol de gardian al tratatelor.

Arhitectura constructiei economice nascuta din Tratatul de la Roma se bazeaza

pe doua idei:

- pe de o parte, vointa politica de a construi o Comunitate Economica Europeana se bazeaza pe un proiect de „piata comuna” mult mai ambitios decât o simpla zona de liber schimb

- pe de alta parte, acest program are o conotatie net liberala politicile comune fiind practic inexistente, cu o dubla exceptie:

- politica de concurenta, complement natural al crearii unei Piese comune si

- politica agricola comuna, concesie facuta Frantei.

Pentru a identifica mizele implicate de notiunea de „piata comuna” tipologia clasica a integrarii regionale face urmatoarele distinctii:

10. Zona de liber schimb consta în simpla eliminare a obstacolelor vamale, cantitative si tarifare, între partenerii zonei, politica comerciala, în particular stabilirea unor taxe vamale pentru restul lumii, ramânând în competenta nationala.

Uniunea vamala merge mai departe deoarece liberul schimb între statele membre este însotit de un tarif extern comun.

Nivelul de integrare superior este Piata Comuna care extinde integrarea pietelor la piata muncii si piata de capital.

11. În raport cu formele de integrare care nu se refera decât la marfuri, Piata Comuna face un dublu salt calitativ:

- pe de o parte, libera circulatie a muncii presupune ridicarea obstacolelor politice si sociale din calea circulatiei persoanelor, deci a lucratorilor

- pe de alta parte, libera circulatie a capitalului atunci când aceasta este pe deplin realizata, are implicatii importante în materie de politica monetara si politica de schimb.

Alegând Piata Comuna cei Sase (Franta, Germania, Italia si Benelux) si-au fixat

un obiectiv ambitios, chiar daca realizarea a fost tardiva.

Tratatul de la Roma are drept obiective stabilirea unei uniuni vamale prin suprimarea obstacolelor în calea schimburilor si aplicarea unor taxe vamale, si deci a unei politici comerciale comune celor 6 tari membre.

Tratatul precizeaza:

a) eliminarea între statele membre a taxelor vamale si a restrictiilor cantitative la intrarea si iesirea marfurilor precum si toate celelalte marfuri cu efect echivalent

b) o politica comerciala comuna fata de state terte

Comunitatea se bazeaza pe o uniune vamala care se extinde la ansamblul