Economia întreprinderii

1. Mijloacele circulante: esenţa economică şi clasificarea lor.

2. Indicatorii utilizării eficiente a mijloacelor circulante.

1. Mijloacele circulante: esenţa economică şi clasificarea lor.

Mijloacele circulante - mijloace băneşti necesare pentru crearea stocurilor de mărfuri şi materiale şi asigurarea continuităţii procesului de producţie.

Mijloacele circulante – MC – capital circulant – fonduri circulante – active circulante – active curente – active de termen scurt.

Mijloacele circulante se clasifică după anumite criterii.

I. Conform sferei pe care o deserveşte:

• Fonduri circulante de producţie;

• Fonduri de circulaţie.

Fondurile circulante de producţie sunt obiectele de muncă care participă o singură dată în procesul de producţie, îşi transferă valoarea integral în costul producţiei fabricate şi îşi schimbă forma iniţială natural-materială. Fondurile circulante de producţie - deservesc sfera producerii.

Fondurile de circulaţie - sunt fondurile care deservesc sfera circulaţiei şi asigură întoarcerea valorii în întreprindere. Fondurile de circulaţie - deservesc sferele circulaţiei.

Notă: Sfera de producere - începe cu recepţionarea materii prime de către secţiile de producere şi se finisează cu obţinerea produsului finit în secţiile de producere.

Notă: Sferele circulaţiei cuprinde:

1. cuprinde perioada necesară pentru formarea tuturor felurilor de stocuri şi se foloseşte sub formă de bani pentru procurarea materiei prime, materialelor, tuturor felurilor de energie etc.

2. începe cu recepţionarea produsului finit de către depozit şi se termină cu mijloacelor băneşti pe contul de decontare a producătorilor.

Notă: Referitor mijloacele circulante deserveşte 3 stadii în circuit continuu şi anume activele circulante asigură continuitatea procesului de producţie:

Sfera circulaţiei I - Sfera de producere - Sfera circulaţiei II

B-M - PP - M¹B¹

B - mijloace băneşti B¹ - producţia realizată

M - mijloace de producere M¹ - producţia finită

PP - producerea

II. După componenţă (după tipuri şi elemente )

I. Fondurile circulante:

1. Stocurile de producţie:

a. Materia primă;

b. Materiale principale şi auxiliare;

c. Semifabricate;

d. Combustibil şi carburanţi;

e. Ambalaje şi materiale pentru ambalaje;

f. Piese de schimb şi materiale pentru reparaţii;

g. Inventar şi instrumente de mică valoare şi scurtă durată (de uzură rapidă);

2. Producţia neterminată;

3. Cheltuieli avansate.

II. Fonduri ale circulaţiei:

a. Producţia finită:

• producţia finită la depozit,

• producţia finită în cursul de expediere;

b. Creanţele sau datorii debitoare,

c. Mijloace băneşti în calcule.

Stocurile de producţie - obiectele de muncă neintrate încă în procesul de producţie şi aflate sub formă de rezerve în depozit.

Cheltuielile avansate sunt cheltuielile care s-au efectuat în prezent, dar care se vor include în costul producţiei în perioadele următoare. Acestea pot fi: cheltuielile pentru pregătirea şi însuşirea producţiei noi, tehnologiilor noi; plata pentru arendă; reparaţiile în perioadele intersezonieră etc.

Producţia neterminată – include producţia, în expresie bănească, al cărui proces de fabricare sau de montaj nu a fost terminat, având o situaţie intermediară între materia primă şi semifabricate sau între semifabricat şi produs finit şi care se află în curs de prelucrare.

Mijloacele băneşti sunt necesare pentru achitarea cu furnizorii; remunerarea muncii; achitarea cu bugetul şi alte organizaţii; datorii de plată şi includ:

- mijloace băneşti în casă;

- mijloace în decontări;

- mijloace băneşti în contul de decontare în bancă.

Creanţe - datoriile altor întreprinderi (organizaţii), întreprinderii date (pentru producţia cumpărată sau prestarea serviciilor).