Economia Politicilor Sociale

Curs
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 106 în total
Cuvinte : 49195
Mărime: 271.19KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector univ.dr. ARPAD SZARKA
UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE STIINTE SOCIO-UMANE MASTER: POLITICI PUBLICE IN ASISTENTA SOCIALA ANUL II

Cuprins

1. IERARHIZAREA NEVOILOR UMANE 6

2. ASPECTE GENERALE PRIVIND FORMAREA CONCEPTIEI DE ECONOMIE SOCIALA 9

2.1 DEFINIREA POLITICILOR SOCIALE SI AL ECONOMIEI SOCIALE 9

3. COMPONENTA SOCIALĂ A ACTIVITATII ECONOMICE 12

3.1.ACŢIUNEA ECONOMICĂ ŞI POLITICA SOCIALĂ 14

4. UNELE ASPECTE PRIVIND RISCURILE SOCIALE. ACOPERIREA RISCURILOR SOCIALE PRIN POLITICILE DE ASIGURARI SI DE PROTECTIE SOCIALA. 16

4.1. NECESITATEA ACOPERIRII RISCURILOR SOCIALE 16

4.1.1 UNELE ASPECTE PRIVIND TIPOLOGIA RISCURILOR 16

4.1.2 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE RISCURILOR SOCIALE 17

4.1.3. NECESITATEA ACOPERIRII RISCURILOR SOCIALE. PROMOVAREA POLITICILOR SOCIALE SI DEFINIREA ACESTORA. 18

4.2 OBIECTUL, SCOPUL PROTECTIEI- ASIGURĂRILOR SOCIALE 19

4.3 ARIA DE CUPRINDERE 20

4.4 DEFINIREA LOCULUI ASIGURĂRILOR SOCIALE ÎN CONTEXTUL SISTEMULUI DE SECURITATE SOCIALĂ SI ALE POLITICILOR SOCIALE 20

5. ISTORICUL PROTECŢIEI-POLITICILOR SOCIALE 24

5.1 APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA SISTEMELOR DE ASIGURĂRI- POLITICI SOCIALE ÎN ŢĂRILE DEZVOLTATE 25

6. EVOLUŢIA ASIGURĂRILOR SOCIALE DIN ROMÂNIA 29

7. BUNASTAREA SOCIALA 34

7.1 UNELE ASPECTE PRIVIND BUNASTAREA SOCIALA 34

7.2 MODELE ALE STATULUI BUNASTARII SOCIALE. 35

7.3 ASPECTE PRIVIND BUNASTAREA SOCIALA IN PRISMA POLITICILOR SOCIALE, - BENEFICIUL INDIVIDUAL SI SOCIAL 38

7.4 INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI PRIVIND BUNASTAREA SOCIALA, A CALITATII VIETII. 40

8. FINANŢAREA POLITICILOR SOCIALE 41

8.1 FINANŢAREA SISTEMULUI DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ 41

8.2 FINANŢAREA POLITICILOR SOCIALE ÎN ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ 42

8.3 FINANŢAREA SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT 43

8.3.1 SURSELE DE FINANŢARE 43

8.3.2 UNELE ASPECTE ALE ECHILIBRULUI FINANCIAR 44

9. ASPECTE PRIVIND INEGALITATEA DE SANSE SI MARGINALIZARE SOCIALA 47

9.1 EGALITATEA DE SANSE IN PROTECTIA SOCIALA 47

9.2. MODALITATI DE MANIFESTARE SI DE TRATARE A INEGALITATII DE SANSE IN CÂMPUL MUNCII, IN PLAN MICROECONOMIC SI SECTORUL ADMINISTRATIEI PUBLICE 47

9.3. MARGINALIZAREA SOCIALA 48

9.4 POLITICILE SOCIALE PRIVIND ELIMINAREA/LIMITAREA MARGINALIZARII SI EXCLUZIUNII SOCIALE 49

9.5. MODALITATI DE MANIFESTARE SI DE TRATARE A INEGALITATII DE SANSE IN FAZA INCHEIERII UNUI RAPORT DE MUNCA 51

9.6. MODALITATI DE MANIFESTARE SI DE TRATARE A INEGALITATII DE SANSE IN FAZA DESFASURARII ACTIVITATII IN CÂMPUL MUNCII 52

9.7. MODALITATI DE MANIFESTARE SI TRATARE A INEGALITATII DE SANSE LA INCETAREA RAPORTULUI DE MUNCA 54

10. POLITICILE SOCIALE IN

ROMANIA 56

10.1 TIPURI SI DOMENII DE PROTECTIE SOCIALA. PRINCIPALELE DOMENII ALE POLITICILOR SOCIALE, FORMELE DE REALIZARE ALE ACESTORA. 56

11. DEFINIREA CONŢINUTULUI UNOR TERMENI UZUALI ÎN SISTEMELE DE ASIGURĂRI SOCIALE 57

12. UNELE ASPECTE ALE SISTEMULUI PUBLIC AL ASIGURĂRILOR SOCIALE 59

12.1 LOCUL SI OBIECTIVELE SISTEMULUI PUBLIC AL ASIGURĂRILOR SOCIALE 59

12.2 ASPECTE FUNDAMENTALE PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA ASIGURĂRILOR SOCIALE 59

12.3 MODALITĂŢI DE SUSŢINERE A SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE 61

12.4 TIPURILE DE PRESTAŢII DIN SISTEMUL PUBLIC DE ASIGURĂRI SOCIALE 62

12.5 UNELE ASPECTE PRIVIND PENSIILE DE SERVICIU 62

13. PROCEDURA DE STABILIRE ŞI PLATĂ A PENSIILOR 64

13.1 PROBAREA DREPTULUI LA PRESTAŢII DE ASIGURĂRI SOCIALE 64

13.2 MODALITĂŢI DE CALCULUL A PRESTAŢIILOR DE ASIGURĂRI SOCIALE 64

13.2.1 GRUPAREA ŞI MODUL DE VALORIFICARE A INFORMAŢIILOR CARE DETERMINĂ ACORDAREA DREPTURILOR ASIGURĂRI SOCIALE 65

13.2.2 MODALITĂŢI DE DETERMINARE A UNOR PRESTAŢII DE ASIGURĂRI SOCIALE 66

14. UNELE ASPECTE ALE SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE 70

14.1 ELEMENTE DETERMINANTE CARE CONDIŢIONEAZĂ STAREA DE SĂNĂTATE 70

14.2 ELEMENTE DE REFORMĂ ÎN SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE. 71

14.3 CATEGORIILE DE PERSOANE ASIGURATE 73

14.4 DREPTURILE ASIGURAŢILOR 74

14.5 OBLIGAŢIILE ASIGURAŢILOR 75

14.6 FINANŢAREA SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE 76

14.6.1 VENITURILE SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE 76

14.6.2 CHELTUIELILE SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE 77

15. SISTEMELE DE FINANŢARE A PRESTAŢIILOR DIN SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE 80

15.1 ASPECTE PRIVIND PARTICIPANŢII ÎN SISTEMUL DE ASIGURĂRI PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE 81

15.2 PRINCIPALELE PRESTAŢII ALE SISTEMULUI DE ASIGURĂRI PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE 81

15.3 FINANŢAREA SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE PENTRU ACCIDENTE DE MUNCĂ ŞI BOLI PROFESIONALE 84

16. ASPECTE PRIVIND PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ - SISTEMUL ASIGURĂRILOR PENTRU ŞOMAJ 86

16.1 MODALITATEA DE FUNCŢIONARE A PIEŢEI MUNCII DIN ROMÂNIA ŞI UNELE ASPECTE ALE ACCESĂRII PIEŢEI MUNCII DIN UE 86

16.2 ŞOMAJUL – FENOMEN SOCIAL. 87

Extras din document

1. IERARHIZAREA NEVOILOR UMANE

Evoluţia istorica a existentei omenirii atat pe plan social, cat şi cultural a determinat o permanenta preocupare in a gasi elementele fundamentale ce stau la baza interactiunii cauza/efect in implinirea nevoilor pe tot parcursul vietii.

In dinamica specifică a sistemului de nevoi, cat si in diversificarea nevoilor individuale şi de grup exista o logică şi o conexiune funcţională ale acestora.

Gruparea principalelor repere de tratare a ierarhizarii nevoilor umane au in vedere diverse abordari, de exemplu ierarhizarea nevoilor umane din punct de vedere psihologic - prezentat intr-un mod deosebit de complex prin Piramida lui Abraham Maslow -, dar exista si alte optiuni utilizate.

Piramida lui Abraham Maslow are in vedere faptul ca fiinţele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfăcute şi că nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute înainte de a se putea ajunge la cele superioare.

Oamenii sunt fiinţe care sunt atrase mai degrabă de un sistem de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive a caror sursa de declansare ramane de descoperit in continuare.

Nevoile oamenilor au în comun faptul că sunt instinctive, însă se deosebesc prin aceea că au un grad de prioritate si de intensitate diferit, unele fiind mult mai puternice decât altele.

Nevoile principale sunt aşezate la baza piramidei, iar cu cât se urcă spre vârful piramidei, cu atât importanţa si primordialitatea lor scade.

Clasificarea nevoilor umane caracterizate de psihologul Maslow sunt următoarele, începând de la baza piramidei şi terminându-se în vârf:

IERARHIZAREA NEVOILOR UMANE

V - dezvoltarea personalităţii proprii

- dezvoltarea competenţelor - monopol

- autoperfecţionarea

Auto- - dezvoltarea elementelor de cultură, etică

realizare - dezvoltarea spirituală

Recu- IV - prestigiu

noaşterea - putere politică, etc.

în plan social

III - familie

Nevoia - grup profesional

socială de grup - ordine publică, etc.

- crearea si mentinerea locurilor de munca, instruire;

Securitate II - pierderea temporară sau definitivă a capacităţii de

muncă;

socială-de siguranta - accidente de muncă, boli profesionale;

- asigurare socială de sănătate , asigurare de bătrâneţe;

- asistenţă socială – incluziune sociala

I - hrană

Nevoi fiziologice, - adăpost

materiale - fundamentale - îmbrăcăminte

- trebuinţe, utilităţi de conservare, supravieţuire, etc.

I. Nevoi fiziologice- fundamentale reprezinta acele nevoi care tin de declansarea instinctelor de autoconservare, fiind atat cele mai puternice, cat si cele mai importante nevoi ale omului. Aceste nevoi sunt indispensabile pentru a supravieţui: a mânca, a bea, a dormi, a se proteja de intemperii, etc. Satisfacerea acestor nevoi este necesară pentru a rămâne în viaţă, pentru a-si conserva existenta speciei umane.

Gradul de satisfacere ale acestor nevoi determina in buna parte declansarea stimulilor pentru realizarea nevoilor superioare.

II. Nevoia de siguranţa- securitate sociala

Odată ce nevoile fiziologice- fundamentale sunt satisfăcute, intervine nevoia şi dorinţa de a satisface nevoile de siguranţă legate de cadrul general de desfasurare a vietii.

Orice fiinţă umana are nevoie să se simtă protejată în faţa oricărei ameninţări a vieţii.

Cu toţii avem nevoie de securitatea valorilor acumulate, de siguranta pastrarii acestora in timp.

In cazul tuturor societăţilor, pentru orice individ viaţa, sănătatea, proprietatea, siguranţa persoanelor şi a bunurilor materiale sunt valori fundamentale şi prioritare.

Necesitatea de a trăi într-o siguranţă este indispensabilă oricărui cetăţean din zilele noastre, acesta dorind să-şi protejeze propria persoană şi bunurile sale împotriva evenimentelor păguboase, dăunătoare, nedorite.

III. Nevoia sociala de grup- odată acoperite necesităţile de bază ( I si II ), aceasta este cea mai importantă.

Nimeni nu poate să se realizeze ca persoană fără a fi dorit şi acceptat de către celelalte fiinţe omeneşti. Aceste nevoi vizeaza cele de prietenie, de familie, de apartenenţă la un grup.

Relaţia cu celelalte persoane la un nivel afectiv profund este forma obişnuită de a satisface această necesitate.

Lipsa de apartenenta la un grup social de orice dimensiune poate să dea nastere la importante dezechilibre in viata personala a indivizilor.

IV. Nevoia de recunoastere in plan sociala se refera la respectul de sine, cel ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competenţă cat si recunoaşterea venită din partea altor indivizi, care rezulta din sentimentul de putere, prestigiu, acceptare, etc.

Fiecare fiinţă umană are nevoie să se respecte pe ea însăşi şi să aibă o concepţie potrivită despre propria sa persoană.

Nesatisfacerea nevoilor de stimă determina descurajare şi pe termen lung complexe de inferioritate.

V. Nevoia de autorealizare se refera la faptul că oamenii urmaresc un grad mai inalt de implinire-perfectiune. Ei pot căuta cunoştinţe, linişte, experienţe estetice, împlinire de sine.

Fiecare fiinţă umană are nevoie să se respecte pe ea însăşi şi să aibă o concepţie potrivită despre propria sa persoană.

Autorealizarea include obiective mai înalte şi mai abstracte ca de exemplu: bunătate, dreptate, adevăr, perfecţiune, dezvoltare spirituala, etc. Aceste valori sunt tot mai fragile, ca şi vârful piramidei.

In satisfacerea nevoilor oamenii, statul, societatea in sine, este preocupat in cadrul tuturor modelelor politice de dezvoltare economico- sociale sa asigure cadrul de desfasurare si de împlinire a trebuinţelor omeneşti şi de promovare a mijloacelor pentru satisfacerea acestora in conditii diverse.

Reflectand asupra modului in care este abordata satisfacerea nevoilor oamenilor de-a lungul timpului, inclusiv in prisma Piramidei lui Maslow, se poate concluziona faptul ca:

- ponderea proporţiilor trunchiului de piramidă- a nevoilor- este diferita în timp şi spaţiu şi se intercondiţionează în mod reciproc;

- ierarhizarea este determinată de modelul politico-social si are un caracter istoric;

- nivelul de dezvoltare economico–sociala influenţează in mod esential soliditatea segmentelor nevoilor umane in ierarhizarea lor;

- gradul de acoperire a nevoilor umane au la baza politicile sociale reglementate si aplicate in interconditionalitatea lor structurala si teritoriala.

2. ASPECTE GENERALE PRIVIND FORMAREA CONCEPTIEI DE ECONOMIE SOCIALA

Economia sociala contemporana este profund înradacinata în trecut, în conceptele socio-filozofice care au aparut în secolul al XIX – lea.

Aceste concepte fac trimitere la ideile socialismului, liberalismului si solidaritatii crestine. Primii socialisti “ utopici ” francezi – Claude Henri de Saint Simon si Charles Fourier – au criticat sistemul relatiilor sociale de productie de tip cooperatist al epocii si au propagat ideile unei reconstructii totale a sistemului statal si de stabilire a unor noi structuri sociale si de noi raporturi de munca

Preview document

Economia Politicilor Sociale - Pagina 1
Economia Politicilor Sociale - Pagina 2
Economia Politicilor Sociale - Pagina 3
Economia Politicilor Sociale - Pagina 4
Economia Politicilor Sociale - Pagina 5
Economia Politicilor Sociale - Pagina 6
Economia Politicilor Sociale - Pagina 7
Economia Politicilor Sociale - Pagina 8
Economia Politicilor Sociale - Pagina 9
Economia Politicilor Sociale - Pagina 10
Economia Politicilor Sociale - Pagina 11
Economia Politicilor Sociale - Pagina 12
Economia Politicilor Sociale - Pagina 13
Economia Politicilor Sociale - Pagina 14
Economia Politicilor Sociale - Pagina 15
Economia Politicilor Sociale - Pagina 16
Economia Politicilor Sociale - Pagina 17
Economia Politicilor Sociale - Pagina 18
Economia Politicilor Sociale - Pagina 19
Economia Politicilor Sociale - Pagina 20
Economia Politicilor Sociale - Pagina 21
Economia Politicilor Sociale - Pagina 22
Economia Politicilor Sociale - Pagina 23
Economia Politicilor Sociale - Pagina 24
Economia Politicilor Sociale - Pagina 25
Economia Politicilor Sociale - Pagina 26
Economia Politicilor Sociale - Pagina 27
Economia Politicilor Sociale - Pagina 28
Economia Politicilor Sociale - Pagina 29
Economia Politicilor Sociale - Pagina 30
Economia Politicilor Sociale - Pagina 31
Economia Politicilor Sociale - Pagina 32
Economia Politicilor Sociale - Pagina 33
Economia Politicilor Sociale - Pagina 34
Economia Politicilor Sociale - Pagina 35
Economia Politicilor Sociale - Pagina 36
Economia Politicilor Sociale - Pagina 37
Economia Politicilor Sociale - Pagina 38
Economia Politicilor Sociale - Pagina 39
Economia Politicilor Sociale - Pagina 40
Economia Politicilor Sociale - Pagina 41
Economia Politicilor Sociale - Pagina 42
Economia Politicilor Sociale - Pagina 43
Economia Politicilor Sociale - Pagina 44
Economia Politicilor Sociale - Pagina 45
Economia Politicilor Sociale - Pagina 46
Economia Politicilor Sociale - Pagina 47
Economia Politicilor Sociale - Pagina 48
Economia Politicilor Sociale - Pagina 49
Economia Politicilor Sociale - Pagina 50
Economia Politicilor Sociale - Pagina 51
Economia Politicilor Sociale - Pagina 52
Economia Politicilor Sociale - Pagina 53
Economia Politicilor Sociale - Pagina 54
Economia Politicilor Sociale - Pagina 55
Economia Politicilor Sociale - Pagina 56
Economia Politicilor Sociale - Pagina 57
Economia Politicilor Sociale - Pagina 58
Economia Politicilor Sociale - Pagina 59
Economia Politicilor Sociale - Pagina 60
Economia Politicilor Sociale - Pagina 61
Economia Politicilor Sociale - Pagina 62
Economia Politicilor Sociale - Pagina 63
Economia Politicilor Sociale - Pagina 64
Economia Politicilor Sociale - Pagina 65
Economia Politicilor Sociale - Pagina 66
Economia Politicilor Sociale - Pagina 67
Economia Politicilor Sociale - Pagina 68
Economia Politicilor Sociale - Pagina 69
Economia Politicilor Sociale - Pagina 70
Economia Politicilor Sociale - Pagina 71
Economia Politicilor Sociale - Pagina 72
Economia Politicilor Sociale - Pagina 73
Economia Politicilor Sociale - Pagina 74
Economia Politicilor Sociale - Pagina 75
Economia Politicilor Sociale - Pagina 76
Economia Politicilor Sociale - Pagina 77
Economia Politicilor Sociale - Pagina 78
Economia Politicilor Sociale - Pagina 79
Economia Politicilor Sociale - Pagina 80
Economia Politicilor Sociale - Pagina 81
Economia Politicilor Sociale - Pagina 82
Economia Politicilor Sociale - Pagina 83
Economia Politicilor Sociale - Pagina 84
Economia Politicilor Sociale - Pagina 85
Economia Politicilor Sociale - Pagina 86
Economia Politicilor Sociale - Pagina 87
Economia Politicilor Sociale - Pagina 88
Economia Politicilor Sociale - Pagina 89
Economia Politicilor Sociale - Pagina 90
Economia Politicilor Sociale - Pagina 91
Economia Politicilor Sociale - Pagina 92
Economia Politicilor Sociale - Pagina 93
Economia Politicilor Sociale - Pagina 94
Economia Politicilor Sociale - Pagina 95
Economia Politicilor Sociale - Pagina 96
Economia Politicilor Sociale - Pagina 97
Economia Politicilor Sociale - Pagina 98
Economia Politicilor Sociale - Pagina 99
Economia Politicilor Sociale - Pagina 100
Economia Politicilor Sociale - Pagina 101
Economia Politicilor Sociale - Pagina 102
Economia Politicilor Sociale - Pagina 103
Economia Politicilor Sociale - Pagina 104
Economia Politicilor Sociale - Pagina 105
Economia Politicilor Sociale - Pagina 106

Conținut arhivă zip

  • Economia Politicilor Sociale.doc

Alții au mai descărcat și

Crize financiare

Cuvânt de început, Deşi crizele pot fi asociate cu liberalizarea financiară, dovezile empirice sugerează faptul că ele sunt un fenomen complex,...

Politica Socială a Uniunii Europene

Capitolul I 1.1. Concepte de baza privind politica socială Politica socială a UE este formată dintr-un set de politici complementare, ce s-au...

Politici Anti-Somaj

1.Definirea conceptului. descrierea conceptului - implicatii economice, politice si sociale 1.2. Cauze şi tipuri de şomaj Deoarece fiecare cauză...

Locul Economiei Romaniei in Economia Mondiala

Economia mondială Economia mondiala este rezultatul unui proces evolutiv al dezvoltării schimbului de activităţi, de la forme inferioare la forme...

Tipuri de Politici Sociale Practicate în Țările UE

TIPURI DE POLITICI SOCIALE PRACTICATE ÎN TARILE UE Politicile sociale si ocuparea fortei de munca acopera domenii vaste, dar strâns legate între...

Politici Economice

1.Fluctuatiile activitatilor economice Urmarind evolutiile oricarei activitati economice, atât la nivel de întreprindere, ramura, si economie...

Politica de Protectie Sociala la Nivelul UE

Introducere Politica de protecție socială este temelia modelului social european,deoarece activitatea de protecție joacă un rol important în...

Demonstrate how best practice can contribute to the latter

Introduction Over the years the project concept and project manager concept associated with term “success” led to misunderstandings. Project...

Ai nevoie de altceva?