Economia Serviciilor

Consumul de servicii al populatiei

Serviciile destinate populatiei au in primul rand rolul de a satisface multitudinea trebuintelor oamenilor, influentand nivelul si calitatea consumului final. In acelasi timp insa, ele sunt implicate in sfera distributiei si productiei.

Dupa natura relatiilor economice si financiare ce intervin intre prestator si beneficiar serviciile pentru populatie se clasifica in 2 mari grupe si anume: servicii de piata(marfa) si servicii non-market(ne-marfa). Dupa caracterisiticile beneficiarului pot fi identificate doua grupe ale serviciilor pentru populatie, si anume: servicii personale si colectieve. Din punct de vedere existential, serviciile de consum se structureaza in: servicii independente si servicii associate bunurilor, iar in functie de continutul activitatii pot fi: servicii cu caracter industrial sau servicii cu caracter neindustrial. Dupa nivelul de dezvoltare si importanta pentru consumul populatiei serviciile pot fi: organizate ca ramuri distinct ale economiei sau organizate ca activitati separate in interiorul unor sectoare.

Pentru analiza sincronica si diacronica a serviciilor pentru populatie se cer a fi utilizate atat sursele de informatii statistice cat si cele obtinute din cercetari directe.

Masurarea consumului de servicii al populatiei presupune parcurgerea a trei etape si anume: luarea in considerare in prima etapa a serviciilor de piata(marfa) , in a doua etapa si a serviciilor ne-marfa (obtinandu-se “continutul total al populatiei”) si in a treia etapa si a marjei brute a comertului cu amanuntul (obtinandu-se “consumul largit de servicii”).

In tara noastra, la nivelul anilor 1999-2000, serviciile de piata reprezinta cca. 17%, consumul total de servicii are o pondere de aproximativ 30%, iar consumul largit de servicii inseamna aproximativ 47% din totalul cheltuielilor de consum ale gospodariilor.

Cheltuielile pentru locuinte si intretinerea acesteia, impreuna cu cheltuielile pentru transport si telecomunicatii, reprezinta cca 60% din totalul platilor pentru servicii.

În ceea ce privete tendina, dup 1990 se manifest o evoluie fluctuant, tendina dominant fiind totui aceea de scdere (în preuri comparabile) atât pentru serviciile de piata, cât si pentru cele finanate public.

Serviciile prestate în turism si alimentatie publica reprezinta în totalul serviciilor de piata (exclusiv transporturi, pot si telecomunicaii) grupa cea mai importanta cu o pondere de 46,6% în 2000.

În ultimii ani, a început sa fie concurat din ce în ce mai puternic de grupa serviciilor recreative, culturale si sportive, între care se remarc prin dinamism cele de radiodifuziune

si televiziune.

O categorie de servicii, ce se adreseaza atât populaiei cât si agentilor economici o reprezinta asigurarile ai reasigurarile, servicii ce sunt mai putin dezvoltate în tara noastra, dar care în tarile dezvoltate se remarca prin pondere si dinamism.

Serviciile finantate de la buget cuprind servicii publice: administrative, colective si personalizate.

Serviciile publice personalizate se refera la activitati social-culturale destinate sa asigure starea de sanatate a populatiei, educarea si ridicarea nivelului cultural-stiintific al oamenilor, crearea conditiilor pentru folosire si afirmarea personalitii umane.

Învatamântul reprezinta, pentru toate tarile lumii, unul dintre serviciile cele mai importante din categoria celor finantate de la buget. Nivelul de dezvoltare a învatamântului poate fi exprimat cu ajutorul unor indicatori cum ar fi: ponderea cheltuielilor cu învatamântul public din PIB sau cheltuielile bugetare, populatia scolara, personalul didactic, baza materiala.

Caracterizarea nivelului serviciilor de sanatate publica poate fi realizat cu ajutorul unor indicatori, între care amintim: proportia cheltuielilor alocate sanatatii de la buget sau din PIB, numarul locuitorilor care revin la 1 medic, numarul paturilor de spital la 1000 locuitori.

Alte domenii importante care pot fi incluse în categoria serviciilor publice personalizate sunt: activitatile din domeniul asistentei sociale si serviciile culturale si de arta.

Din categoria serviciilor publice destinate colectivitii în ansamblul sau se remarca prin importanta: serviciile de aparare nationale, ordine publica si siguranta nationala, ale autoritatilor publice, de dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape.