Economia și Gestiunea Întreprinderii

Introducere

Întreprinderea reprezintă componenta fundamentală a economiei. Ea este veriga

de bază cu cele trei funcŃiuni si anume: producŃia, vânzarea si gestiunea.

RelaŃiile dintre economie, sub aspectul ei general, si întreprinderea, sunt strânse.

În sens economic o întreprindere, indiferent de dimensiune, forma de proprietate

si organizare produce bunuri si servicii destinate vânzării pe piaŃă, scopul fiind

obŃinerea profitului.

Întreprinderea este formula organizatorică unde se desăvârseste fuziunea între

factorii de producŃie, cu scopul obŃinerii de bunuri economice în structura, cantitatea si

calitatea impuse de cererea de pe piaŃă si obŃinerea unui profit.

Întreprinderea suportă costuri corespunzând remunerării factorilor de producŃie utilizaŃi

care trebuie recompensaŃi prin rezultatele producŃiei sale.

Economia furnizează cadrul de referinŃă relativ adoptat prin norme, normative si

indicatori. Aportul economiei la cunoasterea întreprinderii constă într-o mai bună

explicare a naturii întreprinderii si a dezvoltării acesteia, în analiza raportului de forŃe

între diferitele categorii de agenŃi economici implicaŃi în funcŃionarea unei întreprinderi,

precum si în studierea strategiilor elaborate de întreprindere. Economia pune în evidenŃă

marile miscări ale procesului de viaŃă ca si principiile fundamentale pe care se

întemeiază deciziile curente.

Gestiunea se manifestă ca o artă de a trăi în realitatea cotidiană a proceselor

economice.

Gestiunea caută să dirijeze organismele într-o manieră optimă astfel încât

neajunsurile să fie cât mai mici posibile. Ea propune o cunoastere orientată spre acŃiune,

evidenŃiind aspectele caracteristice procesului de viaŃă.

Prin Notele de curs se urmăreste studiul relaŃiilor în vederea organizării optime

a diferitelor laturi ale activităŃilor din întreprinderi.

CAPITOLUL I

CARACTERIZAREA MEDIULUI ÎN CARE FUNCłIONEAZĂ

ÎNTREPRINDEREA

1.1. CARACTERIZAREA MEDIULUI CONTEMPORAN

ÎN CARE FUNCłIONEAZĂ ÎNTEPRINDEREA

Mediul general contemporan se caracterizează, în principal, prin următoarele

aspecte:

A. Accelerarea ritmului schimbărilor

Procesele, produsele si tehnologiile, întreprinderile, pieŃele si domeniile de afaceri

se schimbă mult mai repede, la perioade de timp reduse, generând efecte inovatoare

asupra tuturor sectoarelor de activitate.

Mediul contemporan se defineste prin caracteristici care îsi pun amprenta asupra

abordării într-o concepŃie strategică a întreprinderilor aflate în componenŃa sa.

Întreprinderile pot obŃine performanŃe superioare prin folosirea unor strategii de

adaptare permanentă la schimbările mediului.

Se constată că se scurtează semnificativ ciclurile de înnoire a portofoliilor de

produse si a proceselor care asigură valorificarea lor, ca urmare a reducerii perioadelor

de trecere de la stadiul de cercetare la cel de comercializare,

Întreprinderile moderne îsi desfăsoară activitatea într-un mediu turbulent, dinamic

si imprevizibil, care înregistrează mutaŃii la intervale de timp relativ scurte. Acest aspect

impune exigenŃe sporite sub raportul competiŃiei economice si al obiectivelor de

performanŃă vizate.