Economia Teritoriului - Economie Spațială

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 7613
Mărime: 52.12KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Introducere

Astfel în Preanbulul Tratatului de la Roma era menţionat: statele membre ale Comunităţii Europene sunt îngrijorate în legătură cu asigurarea dezvoltării lor armonioase prin reducerea diferenţelor existente între diferitele regiuni şi referitor la rămânerea în urmă a regiunilor mai puţin favorizate.

Totuşi, doar în anul 1975 a fost înfiinţat Fondul Europan de Dezvoltare Regională, iar o abordare unitară a politicii de dezvoltare regională a fost realizată doar în anul 1983 prin Carta de la Terremolinos .

Economia teritoriului – economie spaţială

Departe de a constitui un demeniu periferic, economia spaţială reprezintă în prezent un vast „şantier în lucru” în care există zone finisate, dar şi noi „fronturi de lucru” – adevărate provocări la adresa bazelor teoretice ale ştiinţei economice.

Noţiunea de spaţiu are o prezenţă implicită în ştiinţa economică deoarece termenul de "economie", are rădăcina oikos = casă, care în concepţia arhitecţilor reprezintă noţiunea de spaţiu construit . Etimologic, economia poate însemna legea (ştiinţa) gestionării spaţiior construite, respectiv a cetăţii. Din această perspectivă spaţiul economic va fi acel spaţiu înzestrat cu sens economic, i. e. spaţiu cu destinaţie economică, sau pur şi simplu spaţiu în care se desfăşoară activitate economică. Prin urmare, ideea de spaţiu economic este la fel de veche ca aceea de economie. Este firesc să fie aşa din moment ce spaţiile sociale apar odată cu primele comunităţi umane.

Spaţialitatea domeniului economic se manifestă prin abordare sistemică. După cum se ştie conceptul de sistem desemnează o mulţime de elemente aflate în interacţiune. Ansamblul raporturilor (relaţiilor) dintre elementele sistemului formează structura acestuia. Există o multitudine de relaţii în cadrul sistemelor economice, cea mai cunoscută şi mai importantă fiind relaţia de schimb.

Pentru ca un sistem economic să aibă valenţe spaţiale este necesar ca la mulţimea relaţiilor dintre elementele sale (structurii) să fie adăugată o structură topologică, cel mai adesea introdusă printr-o relaţie metrică (definită printr-o funcţie numerică nenegativă având proprietăţile de reflexivitate, simetrie şi inegalitate triunghiulară). Definind structura topologică pe anunite elemente ale mulţimii obiectelor de studiu („situri”), adăugând un versor de caracteristici esenţiale pentru fiecare dintre aceste situri, se generează spaţiul pregeografic al lui Beguin-Thisse. Scopul introducerii acestor structuri topologice este identificare modalităţilor de alocare spaţială a resurselor. Mulţimea obiectelor de studiu este compusă din agenţi economici, bunuri şi situri, toate aceste elemente fiind convenabil structurate. Această structurare trebuie să permită scrierea unui ansamblu de relaţii care le atribuie agenţilor economici bunuri şi situri: Agenţii economici şi bunurile sunt astfel perfect localizaţî, iar dualul acestui ansamblu generează un sistem de preţuri şi de venituri, la rândul său spaţializat. Astfel vor fi intruduse anumite noţiuni specifice economiei spaţiale: coordonate şi distanţe, suprafeţe şi densităţi etc.

Trebuie menţionat faptul că se face o distincţie clară între noţiunile de distanţă şi lungime. Pentru a înţelege acest aspect vom considera o relaţie esenţială a sistemelor economice – relaţia de schimb. Această relaţie defineşte un sistem economic fundamental – piaţa.

În cazul pieţelor, distanţele pot fi analizate din mai multe puncte de vedere: ca distanţe goegrafice între partenerii schimburilor, ca distanţe între centre de piaţă, ori pur şi simplu ca distanţe-diferenţieri între produse, etc. Deosebit de interesantă şi sugestivă pentru demersul nostru, ni se pare schema de clasificare a tipurilor de distanţă propusă de cercetătorul francez Jaque Levy .

Fiind date două elemente a şi b ale unui spaţiu oarecare, putem avea următoare structurarea a relaţiei distanţă dintre ele:

Distanţa (a,b)

Efectivă Non-efectivă

Relaţia a/b

Izolare Influenţă Interacţiune Identitate Ubicuitate

R1 R2 R3 R4 R5

d(a,b) = a b a b d(a,b) = 0 d(a,b) =

Conform autorului citat, prin combinarea acestor structuri de bază se obţin configuraţii complexe. De exemplu, prin combinarea relaţiilor R2 şi R3 se obţin reţelele spaţiale.

Verificarea acestor tipuri de relaţii, pe exemplul pieţei, poate pune în evidenţă aspecte interesante şi poate proba valenţele spaţiale multiple ale pieţei.

Preview document

Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 1
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 2
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 3
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 4
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 5
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 6
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 7
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 8
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 9
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 10
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 11
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 12
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 13
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 14
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 15
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 16
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 17
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 18
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 19
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 20
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 21
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 22
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 23
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 24
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 25
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 26
Economia Teritoriului - Economie Spațială - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Economia Teritoriului - Economie Spatiala.doc

Alții au mai descărcat și

Microeconomie

Cap 1. Economie – microeconomie – legi si principii economice Obiective: - formarea şi dezvoltarea economiei - microeconomia – ca ramură a...

Economie Politica - Tutorat 1

TUTORAT 1 1.Economia politică- ştiinţă teoretică 1.1.Formarea şi evoluţia economiei ca ştiinţă Economia, ca ştiinţă, s- a conturat relativ...

Politici și strategii financiare de protecție a mediului

1.1 Conceptul de dezvoltare durabilă Ultimele decenii au cunoscut o bogată mişcare a gândirilor teoretice şi a experienţelor practice în domeniul...

Rețele de Piețe și Claustere

Interacţiunile spaţiale nu se limitează doar la localităţi, sau la firme ci şi la pieţe. Economia spaţială a scos în evidenţă fapul că pieţele nu...

Teoria Localizării

Abordarea modernă a problematicii spaţiale în economie a început cu lucrarea lui Johann Heinrich von Thünen, din anul 1826, Der isolierte Staat in...

Coeziunea Teritorială

Structurarea ordonată a localităţilor şi activităţiloe economice în teritoriu, interdependenţele dintre pieţele locale, efectele gravitaţionale...

Microeconomie

Sistemul activ economico-sociale.Stiinta economica(SAES) Trebuintele economice. Punct de plecare in stiinta economica il reprezinta conceptul de...

Audit

CAPITOLUL I PRINCIPII ŞI REGULI CU CARACTER GENERAL 1.1. AUDITUL – SCURT ISTORIC Auditul a fost cunoscut la inceputurile secolului al XVIII-lea,...

Te-ar putea interesa și

Politici Regionale

CAPITOLUL 1 FUNDAMENTELE ECONOMIEI SPAŢIALE Ştiinţa regională, ca disciplină de sine stătătoare, nu are o istorie prea lungă deşi, ca excepţii,...

Conceptul de Spațiu în Geografie

CAPITOLUL I SPAŢIUL GEOGRAFIC. ORGANIZAREA, AMENAJAREA ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ A SPAŢIULUI GEOGRAFIC. CONCEPTE. 1.1. SPAŢIUL GEOGRAFIC Spaţiul...

Zona Metropolitană București

Zona Metropolitană Bucureşti I.Elemente introductive Lucrarea de faţă este o privire generală asupra fenomenului metropolitan – zona...

Rezolvarea problemelor și identificarea lor din spațiul rural - Județul Arad, Oraș Pecica

INTRODUCERE Creşterea atractivităţii oraşului Pecica pentru locuitori şi atragerea de noi activităţi economice conduce la atragerea de forţă de...

Amenajarea turistică a teritoriului

Amenajarea turistica a teritoriului Desfasurarea actiunilor turistice, indifferent de forma lor presupune stabilirea unor legaturi, raporturi...

Amenajarea Turistică a Teritoriului

Introducere Amploarea fluxurilor turistice interne si internationale pune din ce în ce mai mult probleme economice, sociale si ecologice...

Praxiologia normelor juridice

INTRODUCERE Normele juridice sunt adoptate în vederea transpunerii în viaţă a prevederilor lor. Adoptând un act normativ, legiuitorul urmăreşte...

Geografia Carpaților și Subcarpaților

Partea I Introducere 1. Notiuni generale de regionare geografica Regionarea geografica este un complex de operatii stiintifice care vizeaza...

Ai nevoie de altceva?