Economia Turismului

Curs
7.9/10 (31 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 93 în total
Cuvinte : 38523
Mărime: 700.35KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Carmen Boghean
DISCIPLINA DE SPECIALITATE LA SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICILOR

Cuprins

CAPITOLUL I TURISMUL – DELIMITARI CONCEPTUALE 3

1.1 Concepte si clasificari folosite în turism 3

1.2 Forme ale activitatii turistice 4

1.3 Evolutia turismului international si tendintele actuale 6

CAPITOLUL II IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI 10

2.1 Impactul macroeconomic al turismului 10

2.2 Efectul multiplicator al turismului 11

2.2.1 Turismul si ocuparea fortei de munca 12

2.2.2 Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe 12

2.3 Impactul social al turismului 14

CAPITOLUL III ORGANIZAREA SI CONDUCEREA TURISMULUI 15

3.1. Organisme internationale de turism 15

3.2. Rolul statului în turism 16

3.3. Organizarea si coordonarea activitatilor turistice 19

3.4. Agentiile de turism, veriga de baza a institutiilor care activeaza în industria calatoriilor si turismului 22

3.5. Începuturile organizarii miscarii turistice în România 27

CAPITOLUL IV RELATIILE MANAGER-SUBORDONATI ÎN ÎNTREPRINDERILE TURISTICE 31

4.1. Functiile manageriale de conducere operativa 31

4.2. Modele comportamentale ale personalului întreprinderilor de turism 33

4.3.1. Necesitatea creativitatii în întreprinderile turistice 38

4.3.2. Procesul de creativitate 38

4.3.3. Tehnici de stimulare a creativitatii 39

4.3.4. Rolul managerului în monitorizarea creativitatii 41

4.3.5. Rolul managerului în armonizarea obiectivelor în relatiile conducatori-subordonati 41

CAPITOLUL V TURISMUL ÎN ROMÂNIA 43

5.1. Succinta prezentare a ultimei jumatati de secol 43

5.2 Analiza macromediului 45

5.2.1 Mediul economic 45

5.2.2 Mediul socio-cultural 45

5.2.3. Mediul politic 46

5.2.4 Mediul tehnologic 49

5.2.5 Mediul ecologic 49

CAPITOLUL VI. ANALIZA PIETEI TURISTICE ROMÂNESTI 51

6.1. Cererea turistica 51

6.1.1. Tipologii de cerere turistica 53

6.1.2. Comportamente generatoare de cerere turistica 55

6.2. Oferta turistica 58

6.2.1. Caracterizare conceptuala 58

6.2.2. Resursele turistice - naturale si antropice - ale României 59

6.3. Capacitatea de cazare turistica 60

6.3.1 Capacitatea de cazare pe forme de turism 61

6.3.2. Capacitatea si calitatea structurilor de cazare turistica 63

6.4. Turismul si economia în tara noastra 64

CAPITOLUL VII TURISMUL SI MEDIUL 65

7.1. Protectia si conservarea mediului, necesitate obiectiva a dezvoltarii turismului 65

7.2. Aspecte ale degradarii mediului prin turism 66

7.3. Conceptul de dezvoltare durabila în turism 68

7.4. Indicatorii capacitatilor de suport pentru turism 71

7.5. Principalele actiuni de protectie si conservare a mediului si a potentialului turistic 72

CAPITOLULVIII ROMÂNIA CA DESTINATIE TURISTICA –ANALIZA S.W.O.T 75

8.1 Puncte forte. Puncte slabe 75

8.1.1 Puncte forte 75

8.1.2 Puncte slabe 80

8.2 Oportunitatile si amenintarile 84

8.2.1 Oportunitati 84

8.2.2 Amenintari 86

Teste grila 88

BIBLIOGRAFIE 92

Extras din document

CAPITOLUL I TURISMUL – DELIMITARI CONCEPTUALE

1.1 Concepte si clasificari folosite în turism

Etimologic, cuvântul „turism" provine din termenul englez „tour" (calatorie), sau „to tour", „to make a tour" (a calatori, a face o calatorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna actiunea de voiaj în Europa - în general si în Franta - în special. La rândul sau, acest termen englez deriva din cuvântul francez „tour" (calatorie, plimbare, miscare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de calatorie de agrement. Termenul francez are radacini si mai adânci, el deriva din cuvântul grec „tournos" si, respectiv, din cel latin „turnus" si înseamna tot calatorie în circuit. Din termenul „turism" a derivat si cel de „turist", adica persoana care efectueaza calatoria pentru placerea proprie.

Se pune problema clarificarii unor aspecte legate de termenul „turist". Profesorul englez F. W. Ogilvie, în 1933, considera ca fiind turisti „ toate persoanele care satisfac cel putin doua conditii, si anume sunt departate de casa pentru o perioada care nu depaseste un an si cheltuiesc bani în acele locuri fara ca sa-i câstige ". Asemanator se pronunta si compatriotul sau A. C. Norwal (1936), care considera ca turistul „este acea persoana care intra într-o tara straina pentru orice alt scop decât de a-si stabili o resedinta permanenta sau pentru afaceri si care cheltuieste, în tara unde se stabileste temporar, banii câstigati în alta parte". Cel care a elaborat o definitie a turismului - acceptata pe plan mondial, a fost profesorul elvetian dr. W. Hunziker, acesta apreciind ca: „Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activitate lucrativa oarecare'' (1940).

Zece ani mai târziu The Shorter Oxford English Dictionary (Oxford, 1950) - defineste turismul ca fiind „ teoria si practica din sfera calatoriilor; calatoria fiind de placere", iar turistul drept „ cel care face un tur sau mai multe tururi, în special cel ce face aceasta pentru recreere; cel care calatoreste de placere sau pentru motive culturale, vizitând diverse locuri pentru obiectivele interesante ale acestora, pentru peisaj sau altele asemanatoare".

Dictionarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) propune urmatoarea definitie a turismului: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor distante, pentru vizitarea regiunilor pitoresti, a localitatilor, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc."

Dictionnaire Touristique International (1969) contine si el o formulare: „Turismul reprezinta ansamblul de masuri puse în aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistilor" si tot în Dictionarul turistic international 3

(1980) se precizeaza ca „turismul se distinge de calatorie prin aceea ca implica pentru persoana în cauza, pe de o parte, alegerea deliberata a tintei, pe de alta, preocuparea exclusiva pentru satisfacerea placerii sale".

Sintetizând cele enuntate, prin turism se întelege:

- în primul rând, ansamblul de activitati prin care omul îsi petrece timpul liber calatorind în alta localitate sau tara, pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si îmbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament;

- în al doilea rând, industria creata pentru satisfacerea tuturor bunurilor si serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un înalt nivel calitativ si în conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, în special, si a mediului înconjurator, în general.

Luând în considerare rapida schimbare pe care a suferit-o mediul economico-social în care se desfasoara turismul în perioada de la ultima Conferinta Internationala a ONU privind turismul (Roma 1963), Conferinta Internationala asupra turismului si statisticii turismului de la Ottawa din iunie 1991 a recomandat noi definiri ale conceptelor de baza în turism:

„Turismul se refera la activitatile unei persoane care calatoreste în afara mediului sau obisnuit, pentru mai putin de o perioada specificata de timp si al carei scop principal de calatorie este altul decât exercitarea unei activitati remunerate la locul de vizitare."

Din perspectiva acestei definitii si a normelor elaborate recent de Organizatia Mondiala a Turismului este considerat turist „orice persoana care se deplaseaza spre un loc situat în afara resedintei obisnuite pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele decât exercitarea unei activitati remunerate în locul vizitat. Astfel sunt considerati turisti persoanele care:

- efectueaza o calatorie de agrement (vacanta, concediu);

- se deplaseaza în statiunile baneo-climaterice în scopul tratamentului sau îmbunatatirii starii de sanatate;

- se deplaseaza în alte localitati în scopul de a participa la competitii sportive;

- calatoresc în scopuri profesionale, adica participa la conferinte internationale, reuniuni stiintifice sau misiuni religioase etc;

Preview document

Economia Turismului - Pagina 1
Economia Turismului - Pagina 2
Economia Turismului - Pagina 3
Economia Turismului - Pagina 4
Economia Turismului - Pagina 5
Economia Turismului - Pagina 6
Economia Turismului - Pagina 7
Economia Turismului - Pagina 8
Economia Turismului - Pagina 9
Economia Turismului - Pagina 10
Economia Turismului - Pagina 11
Economia Turismului - Pagina 12
Economia Turismului - Pagina 13
Economia Turismului - Pagina 14
Economia Turismului - Pagina 15
Economia Turismului - Pagina 16
Economia Turismului - Pagina 17
Economia Turismului - Pagina 18
Economia Turismului - Pagina 19
Economia Turismului - Pagina 20
Economia Turismului - Pagina 21
Economia Turismului - Pagina 22
Economia Turismului - Pagina 23
Economia Turismului - Pagina 24
Economia Turismului - Pagina 25
Economia Turismului - Pagina 26
Economia Turismului - Pagina 27
Economia Turismului - Pagina 28
Economia Turismului - Pagina 29
Economia Turismului - Pagina 30
Economia Turismului - Pagina 31
Economia Turismului - Pagina 32
Economia Turismului - Pagina 33
Economia Turismului - Pagina 34
Economia Turismului - Pagina 35
Economia Turismului - Pagina 36
Economia Turismului - Pagina 37
Economia Turismului - Pagina 38
Economia Turismului - Pagina 39
Economia Turismului - Pagina 40
Economia Turismului - Pagina 41
Economia Turismului - Pagina 42
Economia Turismului - Pagina 43
Economia Turismului - Pagina 44
Economia Turismului - Pagina 45
Economia Turismului - Pagina 46
Economia Turismului - Pagina 47
Economia Turismului - Pagina 48
Economia Turismului - Pagina 49
Economia Turismului - Pagina 50
Economia Turismului - Pagina 51
Economia Turismului - Pagina 52
Economia Turismului - Pagina 53
Economia Turismului - Pagina 54
Economia Turismului - Pagina 55
Economia Turismului - Pagina 56
Economia Turismului - Pagina 57
Economia Turismului - Pagina 58
Economia Turismului - Pagina 59
Economia Turismului - Pagina 60
Economia Turismului - Pagina 61
Economia Turismului - Pagina 62
Economia Turismului - Pagina 63
Economia Turismului - Pagina 64
Economia Turismului - Pagina 65
Economia Turismului - Pagina 66
Economia Turismului - Pagina 67
Economia Turismului - Pagina 68
Economia Turismului - Pagina 69
Economia Turismului - Pagina 70
Economia Turismului - Pagina 71
Economia Turismului - Pagina 72
Economia Turismului - Pagina 73
Economia Turismului - Pagina 74
Economia Turismului - Pagina 75
Economia Turismului - Pagina 76
Economia Turismului - Pagina 77
Economia Turismului - Pagina 78
Economia Turismului - Pagina 79
Economia Turismului - Pagina 80
Economia Turismului - Pagina 81
Economia Turismului - Pagina 82
Economia Turismului - Pagina 83
Economia Turismului - Pagina 84
Economia Turismului - Pagina 85
Economia Turismului - Pagina 86
Economia Turismului - Pagina 87
Economia Turismului - Pagina 88
Economia Turismului - Pagina 89
Economia Turismului - Pagina 90
Economia Turismului - Pagina 91
Economia Turismului - Pagina 92
Economia Turismului - Pagina 93

Conținut arhivă zip

  • Economia Turismului.pdf

Alții au mai descărcat și

Teste Grila Economia Serviciilor

1. Între caracteristicile serviciilor se numără: nematerialitatea (1), netangibilitatea (2), neperisabilitatea (3), nestocabilitatea (4). a....

Teoria Avantajului Relativ - Comentariu Asupra României

1. Prezentarea teoriei - Notiuni Teoria avantajului comparativ este atribuita lui David Ricardo (1772 - 1823), al treilea fiu al unui evreu...

Determinanții Cererii Turistice

Cererea turistica se naste dintr-o necesitate specifica si se transforma într-un consum specific. Pentru ca cererea sa se transforme într-un act...

Proiect Economia Comertului Turismului si Serviciilor

Primul indicator analizat in prezentul proiect este PIB national realizat in domeniul transporturi cominicatii depozitare. Tabelul prezentat arata...

De la Avantaj Comparativ la Avantaj National Competitiv

Introducere De-a lungul anilor au aparut diverse teorii cu privire la schimburile economice internationale pornind de la inzestrarea tarilor cu...

Analiza si Previziunea Evolutiei Serviciilor de Transport

Introducere: Serviciile de transport reprezinta o ramură a economiei naţionale cuprinzând totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene si navale care...

Alba Iulia - Economia Turismului

TIPURI DE TURISM Formele de turism s-au delimitat ca rezultat al preocuparii de clasificare, in functie de o serie de criterii, a circulatiei...

Teste Grilă Economia Turismului

1. Între formele derivate de turism se include: b. Turismul internaţional receptor; c. Turismul internaţional emitent; d. Turismul intern; e....

Ai nevoie de altceva?