Economia UE

Mentinerea unui mediu concurential functional este o cerinta fundamentala a economiei de piata;

Concurenta reprezinta-preocuparea pentru asigurarea functionarii corecte a regulilor jocului comercial din punct de vedere al autoritatilor publice, al companiilor si al indivizilor,

Concurenta perfecta- acel mediu în care mai multe firme mai mici concureaza oferind un singur produs niciuna neputând influenta preturile si conditiile de comercializare;

Economistii neoclasici considera ca în conditiile concurentei perfecte este maximizata bunastarea consumatorilor.

Adam Smith considera ca o concurenta perfecta nu este decât un concept abstract care nu exista în economia reala;

De multe ori concurenta creeaza mai multe probleme decât solutioneaza;

Starea de fapt este concurenta functionala;

Nici concurenta si nici pietele nu sunt date inevitabil sau procese absolut naturale;

Politicile în domeniul concurentei permit dezvoltarea unui cadru reglementar în care se poate mentine si dezvolta concurenta;

O politica adecvata în domeniul concurentei devine necesara pentru ca actorii economici privati si autoritatile publice se comporta de o maniera care poate imperfecta mediul concurential dintr-o varietate de motive si printr-o diversitate de mecanisme si instrumente cum ar fi:

Companiile producatoare percep presiunile concurentei drept mijloace de a le limita libertatea de miscare;

Concurenta genereaza incertitudine si manifestari distorsionante percepute ca modalitati de a face mediul organizational al firmei mai predictibil;

Firmele cauta noi mijloace pentru a mentine si spori marja de profit iar actionând pe calea diverselor tipuri de aranjamente comerciale si a abuzului de pozitie dominanta pot practica preturi mai mari si pot obtine o serie de avantaje competitive de multe ori discutabile

Politica în domeniul concurentei este conceputa si practicata pentru a preveni sau combate un comportament anticoncurential din partea tuturor actorilor economici;

Mijloacele cu care opereaza PC au un rol negativ întrucât sunt concepute sa îngradeasca nu sa promoveze anumite actiuni ale actorilor economici;

Deseori regulile de monitorizare a mediului concurential lasa putine alternative decidentilor iar obiectivele urmarite pot fi incompatibile.

Tipuri de concurenta

Perfecta – imperfecta;

Directa – indirecta;

Loiala (corecta) – neloiala;

Obiectivele vizate de PC

Cresterea bunastarii consumatorilor;

Protectia consumatorilor;

Redistribuirea veniturilor;

Protejarea firmelor mici si mijlocii;

Considerente de natura regionala, sociala sau distorsiuni ale unor sectoare;

Integrarea pietelor

Scurt istoric al politicii comunitare în domeniul concurentei

Desi Tratatul CECO a fost o initiativa vest-europeana influenta americana asupra mediului european de afaceri era puternica;

Se poate identifica o similitudine între Memorandumul lui Jean Monnet si Sherman Act din 1890 din SUA;

Art. 65 si 66 din Tratatul CECO cu privire la aranjamentele interzise si la concentrarile economice au fost preluate în Art. 85 si 86 din Tratatul de la Roma

Politica comunitara este bazata pe Art. 3(f) din tratatul de la Roma (în prezent Art. 3(g) din Tratatul de la Maastricht care prevede ca trebuie adoptate masuri pentru ca “concurenta la nivelul pietei comune sa nu fie distorsionata

Cont. Reglementarile comunitare cu privire la concurenta sunt sintetizate în Art. 85-94 din Tratat;

Politica cu privire la practicile restrictive este reglementata de Art.85 care interzice aranjamentele si practicile concertate între firme care pot elimina sau deforma fluxurile comerciale în interiorul gruparii;

Politica cu privire la pozitia de monopol este reglementata în Art.86 si se refera la acele concentrari economice al caror comportament risca sa afecteze comertul între statele membre, interzicând “abuzul de pozitie dominanta” pe un segment important al pietei comune;

Art. 90 reglementeaza situatia specifica a sectoarelor de stat si a firmelor carora statul le acorda drepturi speciale.

Ajutoarele de stat sunt reglementate de Art.92-94.

Practici comerciale interzise

întelegeri sau practici concertate între firme care conduc direct sau indirect la fixarea pretului de vânzare sau de cumparare, a tarifelor, a rabaturilor, adaosurilor, precum si a altor conditii de comercializare inechitabile. Chiar daca întelegerea nu are ca scop fixarea pretului, ea poate intra sub incidenta acestui articol, daca se constata ca indirect a actionat asupra modului de formare al preturilor si a afectat în acest sens concurenta, influentând-o sa actioneze în acelasi sens.

întelegeri sau aranjamente care pot avea ca scop limitarea sau controlul productiei, al pietei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor (plasamente de capital). Cel mai des caz întâlnit este cel al cartelurilor, în special în sfera comertului, deoarece în mod frecvent producatorii consacrati au încercat sa împiedice potentialii concurenti sa patrunda pe o piata deja cucerita.

aranjamente care duc la împartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul teritorial, al volumului de vânzari si achizitii sau pe alte criterii.