Economie Contemporana - Cererea si Oferta

Imagine preview
(9/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Economie Contemporana - Cererea si Oferta.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 30 de pagini .

Profesor: Cocheci Delia

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Economie

Extras din document

3.1. Principiile de baza ale cererii

Modelul cererii evidentiaza legatura între cantitatea de bunuri si servicii pe care cumparatorii sunt pregatiti sa o cumpere într-o anumita perioada de timp si pretul acestora, restul factorilor ce influenteaza cererea ramânând neschimbati. Cererea nu e fixa, ea variaza odata cu schimbarea conditiilor. Pe masura ce pretul creste, consumatorii sunt dispusi sa cumpere o cantitate mai mica din acest produs. Legea generala a cererii: „În general, atunci când pretul scade cantitatea ceruta creste”.

3.1.1. Factorii care influenteaza marimea cererii

Distingem doua grupe mari de factori: 1) factori ce afecteaza cererea individuala a consumatorului si 2) factori care influenteaza cererea totala, a întregii piete.

Între factorii ce afecteaza cererea individuala a consumatorului enumeram urmatorii:

1.Necesitatea unui produs si alternativele sale. Unele bunuri sunt cerute pentru ca reprezinta necesitati, altele devin necesitati deoarece s-au format obiceiuri în legatura cu ele.

2.Marimea venitului familiei este un factor decisiv când este vorba de cererea unui produs sau serviciu.

3.Pretul bunurilor substituibile. Unele produse pot avea substituenti apropiati ca, de exemplu, untul pentru margarina, carnea de porc pentru carnea de vita sau cea de pui

4. Gusturile si preferintele consumatorilor sunt rodul gradului diferit de instruire al indivizilor, sunt efectul respectarii unor traditii în ce priveste hrana, îmbracamintea etc.

Dintre factorii care influenteaza marimea cererii totale amintim:

1. Marimea si structura populatiei. Alta este marimea cererii pentru un produs pe o piata cu un milion de locuitori decât pe piata cu trei milioane de locuitori. Cererea este mare daca populatia este în stare sa-si sustina necesitatile prin puterea de cumparare. Structura populatiei (ponderea copiilor, adolescentilor, maturilor, batrânilor în totalul populatiei) va influenta vizibil cererea pentru anumite produse.

2. Venitul national si distributia lui în rândul populatiei. Unele societati produc mai multa bunastare decât altele si distributia bunastarii poate fi diferita. Cerere puternica exista in societatile egalitariste deoarece oamenii îsi sustin necesitatile prin putere de cumparare.

3.1.2. Extinderea si restrângerea cererii

Daca pretul creste sau se micsoreaza ,conform legii generale a cererii cererea scade, respectiv creste. Efectul produs de o schimbare a pretului unui bun asupra cererii pentru acel bun, presupunând ca venitul real este mentinut constant este efectul de substitutie. El este întotdeauna negativ, adica pe masura ce pretul creste cantitatea ceruta se reduce si invers. Schimbarea pretului unui bun reduce sau creste venitul real al consumatorului. Ca raspuns la aceasta schimbare a venitului real, consumatorul cumpara mai putin (respectiv mai mult) din toate bunurile, inclusiv din cel caruia i s-a schimbat pretul. Acesta este efectul de venit.

3.1.4. Curbele regresive ale cererii

Curbele regresive sunt acele curbe ale cererii care se întorc si încep sa se desfasoare în sens invers. Acest comportament poate sa apara la ambele capete ale curbei.

Regresia la capatul de sus al curbei o întâlnim la bunurile de parada si la cele al caror pret se asteapta sa creasca si care vor deveni probabil deficitare. Bunurile de parada sunt acele bunuri ce sunt cumparate nu pentru valoarea lor intrinseca, ci sunt solicitate pentru a evidentia o anumita stare. În cazul în care se asteapta majorarea preturilor la produse comerciantii se tem. Deoarece în lume lipsurile se dezvolta , ei vor cumpara orice se gaseste, chiar daca marfurile respective sunt mai scumpe.

Regresia la capatul de jos al curbei e caracteristica bunurilor inferioare si bunurilor pentru care se asteapta o ieftinire în viitor. Ieftinirea bunurilor inferioare poate avea ca rezultat micsorarea cantitatii cerute. În situatia în care pretul bunurilor inferioare creste apare imposibilitatea cumpararii de bunuri alternative din cauza venitului insuficient si apare situatia în care cantitatea ceruta din bunul inferior al carui pret a crescut, creste si ea. Când cheltuielile pentru un produs sunt mari si reprezinta o parte însemnata a venitului total, modificarea cererii se datoreaza efectului de substitutie sau efectului venitului. Daca se ieftineste un produs inferior venitul real devine mai mare, consumatorii cumparând mai putin din produsul ieftinit îsi pot permite sa cumpere si din alte produse. În consecinta, scade cererea pentru produsul ieftinit si creste cererea pentru celelalte produse. Un exemplu de cerere regresiva în cazul scaderii pretului apare la bursa, când asteptarea scaderii preturilor provoaca specula. Chiar daca preturile scad, speculantii nu cumpara actiunile al caror pret a scazut ci vând, sperând sa le recumpere la preturi si mai mici. Atunci când se scumpeste un produs inferior venitul real se micsoreaza. Consecinta este reducerea standardului de viata al consumatorului care se va limita numai la consumul acelui produs. Consumul produsului inferior va creste pe masura ce pretul va creste.

3.1.5. Elasticitatea cererii

Elasticitatea de pret a cererii poate fi definita ca fiind capacitatea de reactie a cantitatii cerute pentru un anumit produs la o mica modificare a pretului sau. Elasticitatea cererii depinde în principal de 1) disponibilitatea substituentilor pentru bunurile în cauza si de 2) importanta relativa a pretului bunurilor raportate la venitul nostru total. În cazul primului factor, daca nu exista nici un substituent apropiat pentru un produs ,cererea pentru el va fi inelastica deoarece consumatorii sunt obligati sa-l cumpere daca doresc acea clasa de satisfactie. Lipsa de substituenti este o caracteristica specifica a bunurilor generatoare de tabieturi (tutun, alcool, cafea etc.), cererea pentru ele tinzând sa fie neelastica. În cazul celui de-al doilea factor care afecteaza elasticitatea cererii, daca cumpararea unui produs necesita doar o mica fractiune a venitului nostru total, cererea pentru el va fi inelastica. Elasticitatea se calculeaza cu urmatoarea formula:

Ecpx = modificarea procentuala a cantitatii cerute pentru produsul X/ modificarea procentuala a pretului produsului X

Ecpx este coeficientul elasticitatii cererii pentru bunul x în functie de modificarea pretului acestui bun.

Exista trei curbe ale cererii cu elasticitate constanta: curba infinit elastica, curba unitar elastica (cererea se modifica proportional cu pretul pe toata curba) si curba cu elasticitate nula. Daca doua curbe ale cererii trec prin acelasi punct, curba cea mai putin abrupta este si cea mai elastica dintre cele doua în acel punct. Elasticitatea cererii în functie de venit se calculeaza raportând variatia procentuala a cantitatii cerute la variatia procentuala a venitului, în conditiile în care ceilalti parametrii sunt mentinuti neschimbati. Atunci când cererea pentru bunul „X” creste rapid odata cu cresterea veniturilor vorbim de elasticitate mare a produsului „X” în functie de venit.

Când cererea pentru un produs „X” scade o data cu cresterea veniturilor, avem de-a face cu un coeficient mic de elasticitate în functie de venit. El poate avea chiar valori negative în cazul produselor inferioare. S-a constatat ca pentru multe bunuri de larg consum, cum ar fi îmbracamintea, cererea creste proportional cu venitul.

Fisiere in arhiva (1):

  • Economie Contemporana - Cererea si Oferta.doc

Alte informatii

Documentul este o prescurtare a cursului de economie contemporana.