Economie Europeana

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 96 în total
Cuvinte : 42237
Mărime: 294.71KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Conf.univ.dr. MIRELA MINICA
UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU DIN RESITA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Extras din document

Etapa actuală a ştiinţei economice, face distincţie între stadiul preglobal al evoluţiei societăţii umane şi stadiul global.

Stadiul preglobal este marcat de fenomene şi procese bazate pe entităţi economice de tipul statelor-naţiuni, utilizând particula inter, fiind dominat de teoriile vizând potenţialul structurant absolut al pieţei, tinzând spre concurenţa perfectă. Economia este de tipul laisser-faire, spontană şi iraţională, iar principiul său ordonator este adversitatea în care o parte are mereu tendinţa de a controla alte părţi ale întregului.

Stadiul global se bazează pe comportamentul sistemului în ansamblu şi ceea ce înseamnă sistemul din punct de vedere normativ pentru subsistemele componente. Economia globală are propria viziune a armonizării libertăţii de mişcare, a întăririi finalităţii sociale, fiind reglementată, constituită pe relaţia partenerială public-privat, devenind eminamente predictibilă. Economia globală se bazează pe competiţie conform căreia funcţia globală se dispută mereu într-un întreg care înseamnă mai mult decât suma mecanică a părţilor, în timp ce părţile au tendinţa să imite întregul.

În sistemele globalizării societatea configurează standardele de funcţionare şi impune parametrii de randament pentru economie şi nu invers.

Globalizarea

Globalizarea este noua ordine economică şi politică a lumii, ca sistem multidimensional şi corelativ în care, coerenţa este dată de guvernanţa globală. Ea este procesul de ordonare a lumii, ca îndepărtare de haos, bazându-se pe tehnologie avansată, finanţe permisive şi informaţii libere, adică liberalizarea accesului la randament şi modernitate, la acumularea de bogăţie şi putere.

Esenţa globalizării constă în asigurarea finalităţii sociale a economiei performante.

Principalele instituţii având rol în promovarea şi gestionarea politicilor globale : FMI, Banca Mondială, Organizaţia Mondială a Comerţului, ONU şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, etc, care trebuie să parcurgă un proces de reformă pentru a-şi îndeplini eficient funcţia de promovare progresivă a raţionalităţii.

În literatura modernă se face distincţie între următoarele noţiuni :

- globalitatea – suma problemelor, formulelor de gestionare a puterilor şi instituţiilor aferente recunoscute ca fiind asemănătoare sau identice pentru fiecare stat, regiune sau comunitate, de natură generală, transistorică (sărăcia, subdezvoltarea, securitatea, poluarea);

- globalismul – varianta maximală de manifestarea a principiului adversităţii, când un stat controlează toate statele lumii (hegemonismul american – americanizarea lumii);

- globalizarea – tendinţa lumii de a se întoarce spre sine însăşi, în dimensiunea ei ce ţine de umanitate, în reperele căreia să se dea alte soluţii, după alte reguli, la problemele considerate globale şi de a institui structuri decizionale care să limiteze, dacă nu să elimine tendinţele de globalism.

1.3. Test de autoevaluare 1.1

Test de autoevaluare 1.1

1. Definiti globalizarea.

2. Care sunt principalele institutii cu implicatii majore in fenomenul globalizarii?

1.4 Globalizare versus regionalism. Acorduri regionale în spaţiul european

Economia globala

Dimensiunea cantitativă a globalizării este legată de creşterea comerţului internaţional, a investiţiilor, a transferurilor internaţionale de capital şi a circulaţiei persoanelor, şi existenţa unei dimensiuni calitative a procesului „schimbarea modului în care oamenii gândesc şi se identifică, moduri noi în care statele, firmele şi alţi actori îşi percep şi îşi urmăresc propriile interese”.

În analiza globalizării în conexiune cu regionalismul se detaşează ca dominantă latura economică.

Economia globală, al cărei fundament sunt reţelele transnaţionale în producţie, comerţ şi în domeniul financiar, prezintă următoarele caracteristici:

- transformarea economiilor naţionale în colonii ale economiei mondiale;

- amplificarea tranzacţiilor comerciale internaţionale, mai ales a celor cu bunuri industriale;

- modificarea structurii comerţului, atenuarea caracterului nestocabil al serviciilor şi creşterea ponderii acestora în comerţul internaţional;

- încurajarea investiţiilor pe termen lung şi accelerarea circulaţiei fluxurilor de capital;

- apariţia unei economii simbolice independente, generate de speculaţiile valutare şi de pieţele bursiere;

- creşterea investiţiilor străine directe, în principal din partea corporaţiilor multinaţionale, în căutarea unor costuri mai reduse;

- redefinirea determinanţilor competitivităţii ţărilor dezvoltarea, datorită rapidei creşteri a exportului şi a necesităţii investiţiilor în tehnologiile de vârf.

În evoluţia economiei mondiale se înregistrează o trecere de la autonomie la interdependenţă economică.

S-a ajuns la interdependenţa complexă în care procesul economic se desfăşoară între o multitudine de actori, printr-o varietate de canale şi fără existenţa structurilor de autoritate şi ierarhie. Pe această axă a evoluţiei spre legături tot mai complexe între diferite sisteme ale economiei mondiale se înregistrează şi dezvoltarea fără precedent a procesului integraţionist.

Dezvoltarea structurilor politice moderne şi a noilor tehnologii duce la globalizarea proceselor productive, investiţionale şi comerciale. În acelaşi timp, acest proces de modernizare produce şi inegalităţi în dezvoltare, distribuţia veniturilor, bunăstare, uneori generând chiar subdezvoltare în anumite regiuni.

Transformările care au loc sub impactul globalizării pieţelor, limitează capacitatea de acţiune a guvernelor, ridică probleme în legătură cu însăşi esenţa statului naţiune.

Formele globalizarii Astfel, fiecare dintre următoarele forme de globalizare au atât efecte pozitive, cât şi negative:

- Globalizarea politicilor statale trimite semnale eficiente producătorilor şi consumatorilor determinând creşterea bunăstării la nivel general, dar creşte austeritatea pe termen scurt şi limitează capacitatea de extindere a statului bunăstării;

- Globalizarea instituţiilor internaţionale poate fi controlată de acţiunea statelor şi oferă acces preferenţial pentru statele aparţinând blocurilor comerciale regionale, dar descreşte abilitatea statului de a determina politicile şi limitează accesul la comerţ pentru statele care nu fac parte din aranjamente regionale;

- Globalizarea ONG-urilor uneşte grupurile marginalizate şi oprimate şi poate determina presiuni asupra statelor şi instituţiilor, dar poate genera represiuni şi permite tratarea unor probleme importante de către actori care nu-şi asumă legal răspunderea pentru acţiunile lor.

Procesul globalizării este susţinut de un cadru organizaţional adecvat. Astfel, una dintre principalele dispozitive instituţionale folosite este Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT- General Agreement on Tariffs and Trade) care intră în vigoare în 1947 şi care devine din 1995 Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

Principiul fundamental al GATT este nondiscriminarea concretizată prin două clauze: clauza naţiunii celei mai favorizate (avantajele acordate de un stat semnatar altuia sunt automat extinse către toate celelalte state semnatare) şi clauza tratamentului naţional (orice stat semnatar trebuie să aplice pe teritoriul său acelaşi regim juridic şi fiscal co-naţionalilor şi străinilor).

Cei 64 de ani de existenţă ai GATT sunt dominaţi de cicluri de negocieri (runde) pe parcursul cărora ţările participante expun probleme legate de comerţul internaţional.

Faţă de mondialismul promovat de GATT, în anii ’90 se multiplică spaţiile privilegiate de schimb, fie zonele de liber schimb (eliminarea barierelor la schimburile între statele membre), fie uniunile vamale (pe lângă eliminarea barierelor între membrii, există şi o unificare a taxelor vamale şi a politicilor comerciale).

Preview document

Economie Europeana - Pagina 1
Economie Europeana - Pagina 2
Economie Europeana - Pagina 3
Economie Europeana - Pagina 4
Economie Europeana - Pagina 5
Economie Europeana - Pagina 6
Economie Europeana - Pagina 7
Economie Europeana - Pagina 8
Economie Europeana - Pagina 9
Economie Europeana - Pagina 10
Economie Europeana - Pagina 11
Economie Europeana - Pagina 12
Economie Europeana - Pagina 13
Economie Europeana - Pagina 14
Economie Europeana - Pagina 15
Economie Europeana - Pagina 16
Economie Europeana - Pagina 17
Economie Europeana - Pagina 18
Economie Europeana - Pagina 19
Economie Europeana - Pagina 20
Economie Europeana - Pagina 21
Economie Europeana - Pagina 22
Economie Europeana - Pagina 23
Economie Europeana - Pagina 24
Economie Europeana - Pagina 25
Economie Europeana - Pagina 26
Economie Europeana - Pagina 27
Economie Europeana - Pagina 28
Economie Europeana - Pagina 29
Economie Europeana - Pagina 30
Economie Europeana - Pagina 31
Economie Europeana - Pagina 32
Economie Europeana - Pagina 33
Economie Europeana - Pagina 34
Economie Europeana - Pagina 35
Economie Europeana - Pagina 36
Economie Europeana - Pagina 37
Economie Europeana - Pagina 38
Economie Europeana - Pagina 39
Economie Europeana - Pagina 40
Economie Europeana - Pagina 41
Economie Europeana - Pagina 42
Economie Europeana - Pagina 43
Economie Europeana - Pagina 44
Economie Europeana - Pagina 45
Economie Europeana - Pagina 46
Economie Europeana - Pagina 47
Economie Europeana - Pagina 48
Economie Europeana - Pagina 49
Economie Europeana - Pagina 50
Economie Europeana - Pagina 51
Economie Europeana - Pagina 52
Economie Europeana - Pagina 53
Economie Europeana - Pagina 54
Economie Europeana - Pagina 55
Economie Europeana - Pagina 56
Economie Europeana - Pagina 57
Economie Europeana - Pagina 58
Economie Europeana - Pagina 59
Economie Europeana - Pagina 60
Economie Europeana - Pagina 61
Economie Europeana - Pagina 62
Economie Europeana - Pagina 63
Economie Europeana - Pagina 64
Economie Europeana - Pagina 65
Economie Europeana - Pagina 66
Economie Europeana - Pagina 67
Economie Europeana - Pagina 68
Economie Europeana - Pagina 69
Economie Europeana - Pagina 70
Economie Europeana - Pagina 71
Economie Europeana - Pagina 72
Economie Europeana - Pagina 73
Economie Europeana - Pagina 74
Economie Europeana - Pagina 75
Economie Europeana - Pagina 76
Economie Europeana - Pagina 77
Economie Europeana - Pagina 78
Economie Europeana - Pagina 79
Economie Europeana - Pagina 80
Economie Europeana - Pagina 81
Economie Europeana - Pagina 82
Economie Europeana - Pagina 83
Economie Europeana - Pagina 84
Economie Europeana - Pagina 85
Economie Europeana - Pagina 86
Economie Europeana - Pagina 87
Economie Europeana - Pagina 88
Economie Europeana - Pagina 89
Economie Europeana - Pagina 90
Economie Europeana - Pagina 91
Economie Europeana - Pagina 92
Economie Europeana - Pagina 93
Economie Europeana - Pagina 94
Economie Europeana - Pagina 95
Economie Europeana - Pagina 96

Conținut arhivă zip

  • Economie Europeana.doc

Alții au mai descărcat și

Economie Europeana

1. Principalele momente ale contructiei europene au fost: • Planul Marshall (1947); • Formarea OEEC (1948); • Aparitia CECO (1952); • Uniunea...

Economie si Organizatii Mondiale

1. Economie mondiala.Trasaturi ale economieie mondiale Economia mondiala –reprezinta acel studiu al schimbului reciproc de activitate,cand in...

Economie Europeană

I. ECONOMIA MONDIALA OBIECTIVE: - cunoasterea modului de formare si dezvoltare a economiei mondiale; - cunoasterea continutului economiei...

Economie Europeana

CURSUL 1 FUNDAMENTELE ECONOMIEI EUROPENE 1.1 Rolul statului in economiile europene . Intervalul 1945–1975 este cunoscută sub numele de cei...

Economie Europeană

Este unul dintre subiectele cele mai actuale şi care preocupă pe toţi cei interesaţi de problemele majore ale epocii contemporane. Concret,...

Economie Europeană

MODULUL I. CONCEPTUL DE INTEGRARE Concepte de bază: - integrare în sens, - integrare economică, - integrare economică internaŃională....

Economie Europeana - Curs 3 - Politici Europene

CLASIFICAREA POLITICILOR EUROPENE POLITICI ORIZONTALE includ obiectivele, mijloacele şi măsurile luate în comun de statele membre în cinci...

Economie Europeana

FORME DE INTEGRARE ECONOMICA Clasificarea-standard îi apartine lui Bela Balassa (1975) si ea distinge între: • zona de liber schimb • uniunea...

Ai nevoie de altceva?