Economie Europeana

Imagine preview
(6/10 din 7 voturi)

Acest curs prezinta Economie Europeana.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 106 de pagini .

Profesor: Liviu Andrei

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Economie

Cuprins

Cuvânt înainte 1
Lista abrevierilor 5
PARTEA I 6
FUNDAMENTE TEORETICE SI PRAGMATICE ALE INTEGRARII EUROPENE 6
I. Fundamentele teoretice ale integrarii 6
I.1 Teoria comertului international 6
I.2 Uniunea vamala. Crearea de comert si pervertirea comertului 9
I.3 Fazele integrarii 11
II. Integrarea avansata. Convergenta si zona monetara optima 12
II.1 Convergenta si criteriile de convergenta 12
II.1.1 Generalitati 12
II.1.2 Criteriile de convergenta 13
II.2 Zona monetara optima 15
III. Fundamente pragmatice ale integrarii: Politica Agricola Comunitara (PAC) 17
PARTEA A II-A 19
SCURTA ISTORIE A INTEGRARII, COMUNITATII, APOI UNIUNII EUROPENE SI MONEDEI EURO 19
1. Anii patruzeci 20
2. Anii cincizeci 20
3. Anii saizeci 20
4. Anii saptezeci 22
5. Anii optzeci 23
6. Anii nouazeci 23
7. 1 Ianuarie, 1999 26
8. Pâna la moneda europeana efectiva 27
9. 1 Ianuarie, 2002 28
PARTEA A III-A 30
ECONOMIA EUROPEANA ÎN ACTUALITATE. CÂTEVA COORDONATE DESCRIPTIVE 30
I. Situatia economica si perspective imediate ale Uniunii Economice si Monetare (UEM) 31
I.1 Tabloul general 31
I.2 Riscuri potentiale 34
I.3 O “cultura a stabilitatii” 34
II. Piata muncii si salariile în tarile Uniunii Europene. Politici specifice 35
II.1 “Sfidarea” ocuparii 35
II.2 Salarizarea 35
II.3 Somajul si provocarea combaterii somajului 36
II.4 Politici specifice de ameliorare a pietei muncii si de salarizare 37
II.4.1 Directii ale politicilor 37
II.4.2 Frânarea substitutiei capital-munca 38
II.4.3 Timpul de lucru 40
II.5 Scenarii ale pietei muncii 41
III. Piata financiara europeana 41
III.1 Premise de impact 42
III.2 Piata obligatara 42
III.3 Stabilimentele de piata europene 43
III.3.1 Stabilimentele financiare 43
III.3.2 Bancile 43
III.4 Armonizarea regulilor 44
III.5 Diversificarea portofoliilor private 44
III.6 Rolul autoritatilor -- conditii bine pregatite economic 45
III.6.1 Factori principiali 45
III.6.2 Crearea unei piete largi, profunde si de lichiditate înalta. Cooperarea dintre piete 46
III.7 Alte asteptari 46
IV. Investitiile straine directe (ISD) si integrarea economica europeana 47
IV.1 Integrarea regionala si conditia ISD 47
IV.2 Investitiile Straine Directe si comertul european. Lantul valoric si comertul UE 47
IV.3 Teorii mai vechi si mai noi despre integrare si investitii straine directe 48
IV.4 Efectele programului implementarii pietei unice asupra investitiilor straine directe în UE 49
IV.5 Investitiile straine directe si Uniunea Monetara 51
IV.6 Câteva date. Situatia tarilor UE în fluxul mondial 53
V. Migratia internationala a fortei de munca 55
V.1 Aprecieri si evaluari. Precizari si restrictii de întelegere 55
V.2. Teorie si fapte privind migratia internationala a fortei de munca (MIFM) si relatia ei cu investitiile straine directe (ISD) 56
V.2.1 Fundamente clasice si neoclasice 56
V.2.2 Specificul fortei de munca în economia internationala 57
V.2.3 ISD si MIFM: combinarea factorilor de productie capital si munca, în plan international 57
V.2.4 Tara de origine si tara gazda pentru ISD si MIFM. Emigratie si imigratie 58
V.3 Probleme proprii contextului integrationist european 60
VI. Uniunea monetara: moneda Euro 61
VI.1 Moneda Euro si sistemul monetar international 61
VI.1.1 Moneda de facturare si tranzactie 61
VI.1.2 Atractivitatea Euro 62
VI.1.3 Utilizatori 62
VI.1.4 Moneda de rezerva 62
VI.1.5 Impactul direct al Euro asupra sistemului monetar international (SMI) 63
VI.1.6 Directionari ale politicii de curs 63
VI.1.7 Înspre refacerea cooperarii monetare internationale si gestionarea crizelor internationale 64
VI.2 Beneficiile si costurile uniunii monetare 65
VI.2.1 Beneficiile 65
VI.2.2 Costurile Uniunii Monetare 66
VI.4 Detalii de lucru asupra conceperii si adoptarii monedei Euro 67
VI.4 Uniunea Europeana si Euro în viata internationala 69
VI.4.1 Se dezvolta utilizarea internationala a Euro 69
VI.4.2 Europa si Parlamentul European 69
PARTEA A IV-A 70
CADRUL POLITICILOR UNIUNII EUROPENE 70

Extras din document

PARTEA I

FUNDAMENTE TEORETICE SI PRAGMATICE ALE INTEGRARII EUROPENE

I. Fundamentele teoretice ale integrarii

Abordarea conceptuala a integrarii economice are, deocamdata, drept reper de facto unic exemplul european, al Comunitatii Economice Europene (CEE), Comunitatilor, Comunitatii (CE) si, în fine Uniunii Europene (UE). Ca si în cazul altor concepte, fapte si repere stiintifice, practica a luat-o si aici înaintea studiilor. În spatiul de fata vom încerca schita unei imagini a integrarii apropiindu-ne alte trei concepte specifice, figurând si drept faze specifice. Este vorba, mai întâi, despre uniunea vamala, caracteristica începutului fenomenului integrationist, apoi despre convergenta si zona monetara optima, apanaj al integrarii avansate, specifica epocii actuale.

I.1 Teoria comertului international

Înca din prima jumatate a secolului al XIX-lea, David Ricardo, supranumit “al doilea clasic” al gândirii economice (dupa Adam Smith), descoperea ca natiunile care întretin comertul reciproc – între agentii economici (firmele) dintr-o tara si din cealalta – au (reciproc) de beneficiat. Clasicul demonstra acest lucru – la nivelul de rigurozitate al operei sale, al timpului si al marelui curent de gândire economica al clasicilor si ulterior neoclaicilor – folosind exemplul relatiilor comerciale între Anglia vremii sale si Portugalia. Englezii exportau în Portugalia lâneturi si postavuri, în vreme ce portughezii raspundeau cu vestitele lor vinuri.

Teza lui Ricardo trebuie considerata deja ad literam, desi despre ceea ce numim economie nationala lucurile aveau sa se defineasca si sa ia realmente contur exact un secol mai târziu, odata cu opera la fel de englezului John Maynard Keynes. Este asadar realmente genial pentru un clasic – precursor mai degraba al economiei “libere” de piata, microeconomiei, concurentei si maximizarii profitului – sa vorbeasca de “natiune” economica. Caci aceasta avea sa recâstige, odata cu Keynes, pe lânga apanajul fluxului economic autonom definit în jurul marii piete nationale, si capacitatea “politica” de “interventie” a statului în economie.

La Ricardo, avantajul natiunii, în comertul international, facea abstractie de avantajul agentilor exportatori si importatori, fara de care, evident, comertul extra-frontiere nu ar fi avut loc – la vremea lui Ricardo, ca si atazi, nu mai putin. Avantajul natiunii este altceva, iar acest lucru era de înteles de catre Ricardo ca si o suta si mai bine de ani mai târziu. Keynes, deopotriva cu toti teoreticienii mai vechi si mai noi ai macroeconomiei, ca si cu David Ricardo, întelegea avantajul natiunii prin: (1) echilibru macroeconomic general – ceea ce revenea în ultima instanta în exploatarea la maximum a factorilor de productie, în speta în minimizarea (eliminarea) somajului si (2) crestere economica – ceea ce revenea în sporul venitului national, pe toate caile, inclusiv pe seama influxurilor externe.

Demonstratia teoriei lui Ricardo presupune doua tari (economii nationale), A si respectiv B, ca în Figura I.1, în conditiile eficientei Pareto în productie – limitei productiei, figurata de curba tipic concava .

Modelul lui Ricardo presupune, astfel, ca cele doua economii nationale produc aceleasi doua bunuri, (x) si (y), si numai acestea, de ambele parti ale frontierei. Pe cele doua curbe concave ale limitei productiilor se regaseste locul geometric al perechilor de productii (x) si (y) complementare, în conditiile exploatarii maxime a factorilor – ceea ce înseamna, de facto, eficienta în productie. Astfel, deplasarea, în cele doua sensuri, pe curba limitei productiilor echivaleaza cu plusul de factori de partea uneia dintre productii pe seama celeilalte, dar tot în contextul eficientei în productie, descoperita în model ca o stare economica multipla. La stânga curbei, multimea mult mai mare de puncte dintre curba si cele doua axe ale productiilor (x) si (y) indica productii cuplate ineficient, adica în conditii de exces (disponibilitate) al factorilor fata de productie – în speta, economia cu somaj. Dupa cum la dreapta curbei se gaseste o multime semi-infinita de puncte cu cuplari de productii imposibile pentru un model restrictionat la economia închisa – fara fluxuri externe.

Productiile (x) si (y) se ridica, fiecare, la cifrele notate pe cele doua perechi de axe, în conditiile în care, însa, întreg disponibilul de factori de productie regaseste o singura productie – cifrele arata, deci, limita maxima a fiecarei productii, în fiecare dintre economiile nationale, de unde si numele de “limita productiei” atribuit curbei. Ramâne implicit faptul ca trecerea tuturor factorilor pe o anume productie, aducând productia limita, este si ea o ipostaza eficienta – intersectia limitei productiilor cu axele redescopera, nu mai putin, puncte de eficienta.

Regasita teoretic, curba limitei productiilor este ceva mai dificil de realizat în practica – cu atât mai mult, în conditiile a “n” productii în loc de doua. În speta, ar fi nevoie sa consideram un dublu sir de valori complementare care “fixeaza” nivelurile eficiente ale productiilor – daca difera, în economia reala, valorile sau chiar o singura valoare atribuita productiei (x) sau (y), atunci cu siguranta economia nationala este ineficienta Pareto, respectiv prezinta o cantitate de factori de productie nefolositi (disponibili).

Vizavi de ipostaza economiei închise, însa, Ricardo merge mai departe la economia deschisa, aceea în care, pentru început, cele doua natiuni fac comert, în speta se specializeaza, fiecare, pe câte una dintre productiile (x) sau (y).

Ricardo presupunea, corespunzator mobilitatii perfecte a bunurilor produse între frontierele nationale, imobilitatea perfecta a factorilor de productie, între frontierele economiilor nationale.

Specializarea – complementara aici fluxului de valori dintre natiuni si pietei internationale – va face ca una dintre cele doua tari sa produca:

- numai una dintre productii

- pentru consumatorii ambelor tari.

Fisiere in arhiva (1):

  • Economie Europeana.doc

Alte informatii

Curs de economie europeana a prof Liviu Andrei