Economie Europeană

Curs
6/10 (7 voturi)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 106 în total
Cuvinte : 66715
Mărime: 425.32KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Liviu Andrei
Curs de economie europeana a prof Liviu Andrei

Cuprins

Cuvânt înainte 1

Lista abrevierilor 5

PARTEA I 6

FUNDAMENTE TEORETICE SI PRAGMATICE ALE INTEGRARII EUROPENE 6

I. Fundamentele teoretice ale integrarii 6

I.1 Teoria comertului international 6

I.2 Uniunea vamala. Crearea de comert si pervertirea comertului 9

I.3 Fazele integrarii 11

II. Integrarea avansata. Convergenta si zona monetara optima 12

II.1 Convergenta si criteriile de convergenta 12

II.1.1 Generalitati 12

II.1.2 Criteriile de convergenta 13

II.2 Zona monetara optima 15

III. Fundamente pragmatice ale integrarii: Politica Agricola Comunitara (PAC) 17

PARTEA A II-A 19

SCURTA ISTORIE A INTEGRARII, COMUNITATII, APOI UNIUNII EUROPENE SI MONEDEI EURO 19

1. Anii patruzeci 20

2. Anii cincizeci 20

3. Anii saizeci 20

4. Anii saptezeci 22

5. Anii optzeci 23

6. Anii nouazeci 23

7. 1 Ianuarie, 1999 26

8. Pâna la moneda europeana efectiva 27

9. 1 Ianuarie, 2002 28

PARTEA A III-A 30

ECONOMIA EUROPEANA ÎN ACTUALITATE. CÂTEVA COORDONATE DESCRIPTIVE 30

I. Situatia economica si perspective imediate ale Uniunii Economice si Monetare (UEM) 31

I.1 Tabloul general 31

I.2 Riscuri potentiale 34

I.3 O “cultura a stabilitatii” 34

II. Piata muncii si salariile în tarile Uniunii Europene. Politici specifice 35

II.1 “Sfidarea” ocuparii 35

II.2 Salarizarea 35

II.3 Somajul si provocarea combaterii somajului 36

II.4 Politici specifice de ameliorare a pietei muncii si de salarizare 37

II.4.1 Directii ale politicilor 37

II.4.2 Frânarea substitutiei capital-munca 38

II.4.3 Timpul de lucru 40

II.5 Scenarii ale pietei muncii 41

III. Piata financiara europeana 41

III.1 Premise de impact 42

III.2 Piata obligatara 42

III.3 Stabilimentele de piata europene 43

III.3.1 Stabilimentele financiare 43

III.3.2 Bancile 43

III.4 Armonizarea regulilor 44

III.5 Diversificarea portofoliilor private 44

III.6 Rolul autoritatilor -- conditii bine pregatite economic 45

III.6.1 Factori principiali 45

III.6.2 Crearea unei piete largi, profunde si de lichiditate înalta. Cooperarea dintre piete 46

III.7 Alte asteptari 46

IV. Investitiile straine directe (ISD) si integrarea economica europeana 47

IV.1 Integrarea regionala si conditia ISD 47

IV.2 Investitiile Straine Directe si comertul european. Lantul valoric si comertul UE 47

IV.3 Teorii mai vechi si mai noi despre integrare si investitii straine directe 48

IV.4 Efectele programului implementarii pietei unice asupra investitiilor straine directe în UE 49

IV.5 Investitiile straine directe si Uniunea Monetara 51

IV.6 Câteva date. Situatia tarilor UE în fluxul mondial 53

V. Migratia internationala a fortei de munca 55

V.1 Aprecieri si evaluari. Precizari si restrictii de întelegere 55

V.2. Teorie si fapte privind migratia internationala a fortei de munca (MIFM) si relatia ei cu investitiile straine directe (ISD) 56

V.2.1 Fundamente clasice si neoclasice 56

V.2.2 Specificul fortei de munca în economia internationala 57

V.2.3 ISD si MIFM: combinarea factorilor de productie capital si munca, în plan international 57

V.2.4 Tara de origine si tara gazda pentru ISD si MIFM. Emigratie si imigratie 58

V.3 Probleme proprii contextului integrationist european 60

VI. Uniunea monetara: moneda Euro 61

VI.1 Moneda Euro si sistemul monetar international 61

VI.1.1 Moneda de facturare si tranzactie 61

VI.1.2 Atractivitatea Euro 62

VI.1.3 Utilizatori 62

VI.1.4 Moneda de rezerva 62

VI.1.5 Impactul direct al Euro asupra sistemului monetar international (SMI) 63

VI.1.6 Directionari ale politicii de curs 63

VI.1.7 Înspre refacerea cooperarii monetare internationale si gestionarea crizelor internationale 64

VI.2 Beneficiile si costurile uniunii monetare 65

VI.2.1 Beneficiile 65

VI.2.2 Costurile Uniunii Monetare 66

VI.4 Detalii de lucru asupra conceperii si adoptarii monedei Euro 67

VI.4 Uniunea Europeana si Euro în viata internationala 69

VI.4.1 Se dezvolta utilizarea internationala a Euro 69

VI.4.2 Europa si Parlamentul European 69

PARTEA A IV-A 70

CADRUL POLITICILOR UNIUNII EUROPENE 70

Extras din document

PARTEA I

FUNDAMENTE TEORETICE SI PRAGMATICE ALE INTEGRARII EUROPENE

I. Fundamentele teoretice ale integrarii

Abordarea conceptuala a integrarii economice are, deocamdata, drept reper de facto unic exemplul european, al Comunitatii Economice Europene (CEE), Comunitatilor, Comunitatii (CE) si, în fine Uniunii Europene (UE). Ca si în cazul altor concepte, fapte si repere stiintifice, practica a luat-o si aici înaintea studiilor. În spatiul de fata vom încerca schita unei imagini a integrarii apropiindu-ne alte trei concepte specifice, figurând si drept faze specifice. Este vorba, mai întâi, despre uniunea vamala, caracteristica începutului fenomenului integrationist, apoi despre convergenta si zona monetara optima, apanaj al integrarii avansate, specifica epocii actuale.

I.1 Teoria comertului international

Înca din prima jumatate a secolului al XIX-lea, David Ricardo, supranumit “al doilea clasic” al gândirii economice (dupa Adam Smith), descoperea ca natiunile care întretin comertul reciproc – între agentii economici (firmele) dintr-o tara si din cealalta – au (reciproc) de beneficiat. Clasicul demonstra acest lucru – la nivelul de rigurozitate al operei sale, al timpului si al marelui curent de gândire economica al clasicilor si ulterior neoclaicilor – folosind exemplul relatiilor comerciale între Anglia vremii sale si Portugalia. Englezii exportau în Portugalia lâneturi si postavuri, în vreme ce portughezii raspundeau cu vestitele lor vinuri.

Teza lui Ricardo trebuie considerata deja ad literam, desi despre ceea ce numim economie nationala lucurile aveau sa se defineasca si sa ia realmente contur exact un secol mai târziu, odata cu opera la fel de englezului John Maynard Keynes. Este asadar realmente genial pentru un clasic – precursor mai degraba al economiei “libere” de piata, microeconomiei, concurentei si maximizarii profitului – sa vorbeasca de “natiune” economica. Caci aceasta avea sa recâstige, odata cu Keynes, pe lânga apanajul fluxului economic autonom definit în jurul marii piete nationale, si capacitatea “politica” de “interventie” a statului în economie.

La Ricardo, avantajul natiunii, în comertul international, facea abstractie de avantajul agentilor exportatori si importatori, fara de care, evident, comertul extra-frontiere nu ar fi avut loc – la vremea lui Ricardo, ca si atazi, nu mai putin. Avantajul natiunii este altceva, iar acest lucru era de înteles de catre Ricardo ca si o suta si mai bine de ani mai târziu. Keynes, deopotriva cu toti teoreticienii mai vechi si mai noi ai macroeconomiei, ca si cu David Ricardo, întelegea avantajul natiunii prin: (1) echilibru macroeconomic general – ceea ce revenea în ultima instanta în exploatarea la maximum a factorilor de productie, în speta în minimizarea (eliminarea) somajului si (2) crestere economica – ceea ce revenea în sporul venitului national, pe toate caile, inclusiv pe seama influxurilor externe.

Demonstratia teoriei lui Ricardo presupune doua tari (economii nationale), A si respectiv B, ca în Figura I.1, în conditiile eficientei Pareto în productie – limitei productiei, figurata de curba tipic concava .

Modelul lui Ricardo presupune, astfel, ca cele doua economii nationale produc aceleasi doua bunuri, (x) si (y), si numai acestea, de ambele parti ale frontierei. Pe cele doua curbe concave ale limitei productiilor se regaseste locul geometric al perechilor de productii (x) si (y) complementare, în conditiile exploatarii maxime a factorilor – ceea ce înseamna, de facto, eficienta în productie. Astfel, deplasarea, în cele doua sensuri, pe curba limitei productiilor echivaleaza cu plusul de factori de partea uneia dintre productii pe seama celeilalte, dar tot în contextul eficientei în productie, descoperita în model ca o stare economica multipla. La stânga curbei, multimea mult mai mare de puncte dintre curba si cele doua axe ale productiilor (x) si (y) indica productii cuplate ineficient, adica în conditii de exces (disponibilitate) al factorilor fata de productie – în speta, economia cu somaj. Dupa cum la dreapta curbei se gaseste o multime semi-infinita de puncte cu cuplari de productii imposibile pentru un model restrictionat la economia închisa – fara fluxuri externe.

Productiile (x) si (y) se ridica, fiecare, la cifrele notate pe cele doua perechi de axe, în conditiile în care, însa, întreg disponibilul de factori de productie regaseste o singura productie – cifrele arata, deci, limita maxima a fiecarei productii, în fiecare dintre economiile nationale, de unde si numele de “limita productiei” atribuit curbei. Ramâne implicit faptul ca trecerea tuturor factorilor pe o anume productie, aducând productia limita, este si ea o ipostaza eficienta – intersectia limitei productiilor cu axele redescopera, nu mai putin, puncte de eficienta.

Regasita teoretic, curba limitei productiilor este ceva mai dificil de realizat în practica – cu atât mai mult, în conditiile a “n” productii în loc de doua. În speta, ar fi nevoie sa consideram un dublu sir de valori complementare care “fixeaza” nivelurile eficiente ale productiilor – daca difera, în economia reala, valorile sau chiar o singura valoare atribuita productiei (x) sau (y), atunci cu siguranta economia nationala este ineficienta Pareto, respectiv prezinta o cantitate de factori de productie nefolositi (disponibili).

Vizavi de ipostaza economiei închise, însa, Ricardo merge mai departe la economia deschisa, aceea în care, pentru început, cele doua natiuni fac comert, în speta se specializeaza, fiecare, pe câte una dintre productiile (x) sau (y).

Ricardo presupunea, corespunzator mobilitatii perfecte a bunurilor produse între frontierele nationale, imobilitatea perfecta a factorilor de productie, între frontierele economiilor nationale.

Specializarea – complementara aici fluxului de valori dintre natiuni si pietei internationale – va face ca una dintre cele doua tari sa produca:

- numai una dintre productii

- pentru consumatorii ambelor tari.

Preview document

Economie Europeană - Pagina 1
Economie Europeană - Pagina 2
Economie Europeană - Pagina 3
Economie Europeană - Pagina 4
Economie Europeană - Pagina 5
Economie Europeană - Pagina 6
Economie Europeană - Pagina 7
Economie Europeană - Pagina 8
Economie Europeană - Pagina 9
Economie Europeană - Pagina 10
Economie Europeană - Pagina 11
Economie Europeană - Pagina 12
Economie Europeană - Pagina 13
Economie Europeană - Pagina 14
Economie Europeană - Pagina 15
Economie Europeană - Pagina 16
Economie Europeană - Pagina 17
Economie Europeană - Pagina 18
Economie Europeană - Pagina 19
Economie Europeană - Pagina 20
Economie Europeană - Pagina 21
Economie Europeană - Pagina 22
Economie Europeană - Pagina 23
Economie Europeană - Pagina 24
Economie Europeană - Pagina 25
Economie Europeană - Pagina 26
Economie Europeană - Pagina 27
Economie Europeană - Pagina 28
Economie Europeană - Pagina 29
Economie Europeană - Pagina 30
Economie Europeană - Pagina 31
Economie Europeană - Pagina 32
Economie Europeană - Pagina 33
Economie Europeană - Pagina 34
Economie Europeană - Pagina 35
Economie Europeană - Pagina 36
Economie Europeană - Pagina 37
Economie Europeană - Pagina 38
Economie Europeană - Pagina 39
Economie Europeană - Pagina 40
Economie Europeană - Pagina 41
Economie Europeană - Pagina 42
Economie Europeană - Pagina 43
Economie Europeană - Pagina 44
Economie Europeană - Pagina 45
Economie Europeană - Pagina 46
Economie Europeană - Pagina 47
Economie Europeană - Pagina 48
Economie Europeană - Pagina 49
Economie Europeană - Pagina 50
Economie Europeană - Pagina 51
Economie Europeană - Pagina 52
Economie Europeană - Pagina 53
Economie Europeană - Pagina 54
Economie Europeană - Pagina 55
Economie Europeană - Pagina 56
Economie Europeană - Pagina 57
Economie Europeană - Pagina 58
Economie Europeană - Pagina 59
Economie Europeană - Pagina 60
Economie Europeană - Pagina 61
Economie Europeană - Pagina 62
Economie Europeană - Pagina 63
Economie Europeană - Pagina 64
Economie Europeană - Pagina 65
Economie Europeană - Pagina 66
Economie Europeană - Pagina 67
Economie Europeană - Pagina 68
Economie Europeană - Pagina 69
Economie Europeană - Pagina 70
Economie Europeană - Pagina 71
Economie Europeană - Pagina 72
Economie Europeană - Pagina 73
Economie Europeană - Pagina 74
Economie Europeană - Pagina 75
Economie Europeană - Pagina 76
Economie Europeană - Pagina 77
Economie Europeană - Pagina 78
Economie Europeană - Pagina 79
Economie Europeană - Pagina 80
Economie Europeană - Pagina 81
Economie Europeană - Pagina 82
Economie Europeană - Pagina 83
Economie Europeană - Pagina 84
Economie Europeană - Pagina 85
Economie Europeană - Pagina 86
Economie Europeană - Pagina 87
Economie Europeană - Pagina 88
Economie Europeană - Pagina 89
Economie Europeană - Pagina 90
Economie Europeană - Pagina 91
Economie Europeană - Pagina 92
Economie Europeană - Pagina 93
Economie Europeană - Pagina 94
Economie Europeană - Pagina 95
Economie Europeană - Pagina 96
Economie Europeană - Pagina 97
Economie Europeană - Pagina 98
Economie Europeană - Pagina 99
Economie Europeană - Pagina 100
Economie Europeană - Pagina 101
Economie Europeană - Pagina 102
Economie Europeană - Pagina 103
Economie Europeană - Pagina 104
Economie Europeană - Pagina 105
Economie Europeană - Pagina 106

Conținut arhivă zip

  • Economie Europeana.doc

Alții au mai descărcat și

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, cu Privire Speciala la Domeniul Bancar

Integrarea României în Uniunea Europeană are o miză extrem de puternică, privită la nivel tridimensional: individ, firmă şi societate. Este evident...

Politica Monetară și Fiscală

PARTEA I CAPITOLUL I. Aspecte instituţionale în Uniunea Europeană Uniunea Europeană este constituită sub forma unui sistem instituţional unic în...

Disparități Economice între Regiunile de Dezvoltare din România

Lucrarea de faţă îşi propune reliefarea principalelor disparităţi economice existente între regiunile de dezvoltare din România. Fără pretenţia de...

Integrarea Europeană și Utilizarea Factorului Muncă în România

Capitolul I Integrarea României în Uniunea Europeana 1.1. Drumul României catre Uniunea Europeana România a început drumul sau catre Uniunea...

Comertul cu Amanuntul

1.1. Introducere Un rol important in cadrul sistemelor de distributie a marfurilor revine comertului cu amanuntul, care, alaturi de comertul cu...

Uniunea Economica si Monetara

INTRODUCERE Uniunea Europeana reprezinta forma cea mai actuala a evolutiei constructiei comunitare care a inceput in 1952 prin infiintarea...

Frauda și Evaziunea Fiscală

DEFINIŢIA ŞI FORMELE EVAZIUNI FISCALE Evaziune fiscală reprezintă sustragerea de la impunere a unei părţi mai mari sau mai mici din materia...

Migrația Forței de Muncă în Uniunea Europeană

Migratia fortei de munca în Uniunea Europeana si necesitatea programelor de protectie sociala a lucratorilor migranti Importanta fenomenului...

Ai nevoie de altceva?