Economie Europeană

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 10 fișiere: doc
Pagini : 122 în total
Cuvinte : 69925
Mărime: 442.29KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

1. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA EUROPEANĂ

1.1 – Evoluţia semnificaţiilor şi teoriilor legate de acest concept;

1.2 – Actualitatea termenului de economie europeană;

1.3 – Prevalenţa economiei europene în economia mondială.

1.1 – Evoluţia semnificaţiilor şi teoriilor legate de conceptul de economie europeană

Europa celor 27 de state membre este al treilea ansamblu populat din lume (455 milioane de locuitori), aflându-se după acest indicator demografic, mult în urma Chinei (1,15 miliarde locuitori) şi Indiei (900 milioane locuitori), dar înaintea SUA (300 milioane locuitori) şi a Rusiei (140 milioane locuitori). Uniunea Europeană (UE, vezi Lista de prescurtări) produce o treime din bogăţia lumii şi vehiculează o cincime din mărfuri, pe căile specifice comerţului internaţional.

Fondată în 1950 de 6 state, Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda, UE s-a extins prin 4 valuri de aderare, cu încă 9 state: 1973 - Danemarca, Irlanda, Marea Britanie; 1981 - Grecia; 1986 - Spania şi Portugalia; 1995 Austria, Finlanda şi Suedia. Celor 15 membre li s-a alăturat, la 1 mai 2004, încă 10 state şi urmează să se adauge alte două - România şi Bulgaria, probabil din 2007. Cu excepţia ideilor care au condus la aplicarea unor noi tipuri de economie pe continentul european (economia neoliberală, neoclasică, socială de piaţă, experimentul comunist), apreciem că ideile vizând unificarea europeană, au avut cel mai mare impact aplicativ în evoluţia statelor europene de-a lungul acestui secol.

Pregătită îndelung de evoluţiile istorice şi politice înregistrate în cei aproape 2000 de ani de la naşterea lui Christos, integrarea europeană a prins un contur deosebit în perioada de după cel de-al doilea război mondial. Considerăm că demersurile privind integrarea europeană, concretizate în ultima jumătate de secol, au baza în numeroasele uniuni vamale constituite între statele europene, începând din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Existenţa acestor uniuni vamale nu ar fi fost însă posibilă fără procesul paralel al formării statelor europene independente (primul Reich german din 1871 care a unificat statele germane într-o federaţie, este elocvent în acest sens).

Pe parcursul unui secol de istorie modernă, desfăşurat din primele decenii ale secolului al XIX-lea şi până la primul război mondial, statele bătrânului continent au format, în funcţie de diferitele lor interese, grupuri de influenţă economică şi politică. Sunt relevante în acest sens alianţele de state europene puternice – Germania, Imperiul Habsburgic, Rusia ţaristă, Franţa, Anglia, Italia ce au condus la formarea Triplei Alianţe şi a Triplei Înţelegeri. Aceste două uniuni politice au jucat un important rol în evoluţiile istorice determinate de rezultatele cu care s-au încheiat primul şi al doilea război mondial.

Lovitura de graţie dată de Germania şi Anglia, Imperiului Ţarist (prin dirijarea financiară şi logistică a instaurării comunismului în Rusia), rivalul lor de secole în structurarea arhitecturii europene, au condus de fapt, conform principiului dominoului şi la prăbuşirea Imperiului Habsburgic (cu ajutorul substanţial al SUA).

Ieşită din primul război mondial cu o nouă geometrie, dictată la Versailles de puterile învingătoare, Europa avea să cunoască, în perioada interbelică, un puternic reviriment spiritual al ideilor vizând unificarea europeană. Mişcarea Pan-europeană, născută la Congresul Ştiinţelor Politice de la Paris (1900), avea să se desăvârşească teoretic în deceniul al treilea al secolului nostru, în lucrările de referinţă Paneurope tipărită în 1927 de contele austriac Richard N. Coudenhove–Kalergi şi Europe scrisă de francezul Eduard Herriot în 1930. De altfel, pe fundalul intensei activităţi a Societăţii Naţiunilor, care încerca să organizeze la scară planetară “o alianţă eternă pentru consolidarea păcii universale”, pionierii integrării europene preconizau “o înţelegere regională” pentru “organizarea cooperării politice, economice şi intelectuale în Europa”. Proiectul Statelor Federale ale Europei sau Statelor Unite ale Europei a fost prezentat cu o remarcabilă viziune de Coudenhove – Kalergi la Congresul Pan-European de la Berlin (1930); cele patru capitole ale proiectului se refereau la: Federaţia Europeană, Obligaţiile părţilor, Organele Federaţiei şi Finanţele acesteia. Cetăţenii federaţiei se numeau “cetăţeni europeni”, iar sediul urma să fie stabilit într-un oraş care nu era capitală de ţară. Diferendele între statele federaţiei le judeca un organ numit Curtea Federală, iar cele între statele din federaţie şi alte state urmau să fie supuse Societăţii Naţiunilor sau Curţii Permanente de Justiţie Internaţională. Minorităţile naţionale aveau să se bucure de drepturi egale cu ale majorităţii permiţânduli-se liberul exerciţiu al limbii, şcolilor, religiei şi presei. Tratatele comerciale între statele federaţiei trebuiau să fie bazate pe principiul clauzei naţiunii celei mai favorizate. Cât de actuale sunt aceste idei şi astăzi, unele dintre ele încă insuficient înţelese, acceptate şi aplicate în practică ne-o demonstrează de exemplu, discuţiile purtate în Franţa privind liberul exerciţiu al limbii de către minorităţi!

Atunci, mai mult decât acum, România, prin intelectualii săi, s-a aflat în fruntea celor ce promovau idei privind integrarea europeană. Nicolae Iorga (în lucrarea sa, Ţările mici din Balcani şi imperialismul, 1915), Vasile Pîrvan (Idei şi forme istorice, 1921), Mihail Manoilescu (Statele Unite ale Europei,1929; Rationalisation de la production et du commerce Danubien, 1932; Solidaritatea economică a estului european, 1939), Vespasian V. Pella (Uniunea Federala Europeană, 1930), Dimitrie Gusti (Problema Federaţiei Statelor Europene, 1930), Virgil Madgearu (Federalizarea statelor europene, 1930 şi Înţelegerea economică a statelor dunărene, 1932) şi V.I. Feraru (Ţările dunărene şi Proiectul Tardieu, 1932 şi Proiectul de uniune a statelor europene, 1935) şi alţii, au demonstrat cu prisosinţă participarea românească la schimbul de idei vizând integrarea europeană în context continental, dar şi regional (danubian). Fascinează şi astăzi, prin spiritul lor vizionar, ideile lui Dimitrie Gusti: “Federaţia Statelor Europene nu este o utopie, ceva fantastic, o ficţiune, un deziderat irealizabil, ci, o etapă necesară unei evoluţii sociale în curs de desfăşurare: după cum s-a trecut de la formele federative comunale, la cele provinciale şi naţionale, tot astfel, pentru a ajunge la solidaritatea planetară (Societatea Naţiunilor), va trebui să se creeze mai întâi etapa intermediară continentală (Federaţia Europeană)”.

Ideea integrării europene, în forma ei postbelică s-a elaborat de fapt în perioada interbelică, România aflându-se, prin personalităţile mai sus citate, în prima linie a gânditorilor care au militat pentru integrare europeană.

Preview document

Economie Europeană - Pagina 1
Economie Europeană - Pagina 2
Economie Europeană - Pagina 3
Economie Europeană - Pagina 4
Economie Europeană - Pagina 5
Economie Europeană - Pagina 6
Economie Europeană - Pagina 7
Economie Europeană - Pagina 8
Economie Europeană - Pagina 9
Economie Europeană - Pagina 10
Economie Europeană - Pagina 11
Economie Europeană - Pagina 12
Economie Europeană - Pagina 13
Economie Europeană - Pagina 14
Economie Europeană - Pagina 15
Economie Europeană - Pagina 16
Economie Europeană - Pagina 17
Economie Europeană - Pagina 18
Economie Europeană - Pagina 19
Economie Europeană - Pagina 20
Economie Europeană - Pagina 21
Economie Europeană - Pagina 22
Economie Europeană - Pagina 23
Economie Europeană - Pagina 24
Economie Europeană - Pagina 25
Economie Europeană - Pagina 26
Economie Europeană - Pagina 27
Economie Europeană - Pagina 28
Economie Europeană - Pagina 29
Economie Europeană - Pagina 30
Economie Europeană - Pagina 31
Economie Europeană - Pagina 32
Economie Europeană - Pagina 33
Economie Europeană - Pagina 34
Economie Europeană - Pagina 35
Economie Europeană - Pagina 36
Economie Europeană - Pagina 37
Economie Europeană - Pagina 38
Economie Europeană - Pagina 39
Economie Europeană - Pagina 40
Economie Europeană - Pagina 41
Economie Europeană - Pagina 42
Economie Europeană - Pagina 43
Economie Europeană - Pagina 44
Economie Europeană - Pagina 45
Economie Europeană - Pagina 46
Economie Europeană - Pagina 47
Economie Europeană - Pagina 48
Economie Europeană - Pagina 49
Economie Europeană - Pagina 50
Economie Europeană - Pagina 51
Economie Europeană - Pagina 52
Economie Europeană - Pagina 53
Economie Europeană - Pagina 54
Economie Europeană - Pagina 55
Economie Europeană - Pagina 56
Economie Europeană - Pagina 57
Economie Europeană - Pagina 58
Economie Europeană - Pagina 59
Economie Europeană - Pagina 60
Economie Europeană - Pagina 61
Economie Europeană - Pagina 62
Economie Europeană - Pagina 63
Economie Europeană - Pagina 64
Economie Europeană - Pagina 65
Economie Europeană - Pagina 66
Economie Europeană - Pagina 67
Economie Europeană - Pagina 68
Economie Europeană - Pagina 69
Economie Europeană - Pagina 70
Economie Europeană - Pagina 71
Economie Europeană - Pagina 72
Economie Europeană - Pagina 73
Economie Europeană - Pagina 74
Economie Europeană - Pagina 75
Economie Europeană - Pagina 76
Economie Europeană - Pagina 77
Economie Europeană - Pagina 78
Economie Europeană - Pagina 79
Economie Europeană - Pagina 80
Economie Europeană - Pagina 81
Economie Europeană - Pagina 82
Economie Europeană - Pagina 83
Economie Europeană - Pagina 84
Economie Europeană - Pagina 85
Economie Europeană - Pagina 86
Economie Europeană - Pagina 87
Economie Europeană - Pagina 88
Economie Europeană - Pagina 89
Economie Europeană - Pagina 90
Economie Europeană - Pagina 91
Economie Europeană - Pagina 92
Economie Europeană - Pagina 93
Economie Europeană - Pagina 94
Economie Europeană - Pagina 95
Economie Europeană - Pagina 96
Economie Europeană - Pagina 97
Economie Europeană - Pagina 98
Economie Europeană - Pagina 99
Economie Europeană - Pagina 100
Economie Europeană - Pagina 101
Economie Europeană - Pagina 102
Economie Europeană - Pagina 103
Economie Europeană - Pagina 104
Economie Europeană - Pagina 105
Economie Europeană - Pagina 106
Economie Europeană - Pagina 107
Economie Europeană - Pagina 108
Economie Europeană - Pagina 109
Economie Europeană - Pagina 110
Economie Europeană - Pagina 111
Economie Europeană - Pagina 112
Economie Europeană - Pagina 113
Economie Europeană - Pagina 114
Economie Europeană - Pagina 115
Economie Europeană - Pagina 116
Economie Europeană - Pagina 117
Economie Europeană - Pagina 118
Economie Europeană - Pagina 119
Economie Europeană - Pagina 120
Economie Europeană - Pagina 121
Economie Europeană - Pagina 122

Conținut arhivă zip

  • 1.INTRODUCERE.doc
  • 10.RAP.ECON.EXTERNE.doc
  • 2. UE-CREATIE SI DEZV..doc
  • 3.INSTITUAII SI POLITICI UE.doc
  • 4.POLITICI EC. ALE UE.doc
  • 5.POLITICILE MON.SI FIN.doc
  • 6.POLITICI SOC.SI DE MED.doc
  • 7.CERCETARE ST.SI INV.doc
  • 8.ZONELE EC.LIBERE.doc
  • 9.DEZV.EC.REGION.doc

Alții au mai descărcat și

Evolutia Economica a Angliei

Istoria economica a Angliei inca din evul mediu. In istoria timpurie a Angliei principala indeletnicire a englezilor era agricultura. Cel mai...

Economie Europeană

I. ECONOMIA MONDIALA OBIECTIVE: - cunoasterea modului de formare si dezvoltare a economiei mondiale; - cunoasterea continutului economiei...

Uniunea Europeană

Construcţie sui generis: – Nu este un stat; – Nu este organizatie de cooperare internationala. -Familie de tari democratice -Entitate...

Economie europeană

Etapa actuală a ştiinţei economice, face distincţie între stadiul preglobal al evoluţiei societăţii umane şi stadiul global. Stadiul preglobal...

Economie Europeana

CURSUL 1 FUNDAMENTELE ECONOMIEI EUROPENE 1.1 Rolul statului in economiile europene . Intervalul 1945–1975 este cunoscută sub numele de cei...

Economie Europeană

Este unul dintre subiectele cele mai actuale şi care preocupă pe toţi cei interesaţi de problemele majore ale epocii contemporane. Concret,...

Eficiența investițiilor directe

OBIECTIVE: →însuşirea conceptelor fundamentale - fezabilitate, studiu de fezabilitate, analiză de risc, analiză de senzitivitate, indicatori de...

Economie Europeană

MODULUL I. CONCEPTUL DE INTEGRARE Concepte de bază: - integrare în sens, - integrare economică, - integrare economică internaŃională....

Te-ar putea interesa și

Sistemul Monetar European și Perspectivele Integrării Piețelor financiar-europene

CAPITOLUL I. INTEGRAREA EUROPEANĂ 1.1. ÎNCEPUTURILE INTEGRĂRII ÎN EUROPA OCCIDENTALĂ A fost nevoie de două războaie mondiale pentru ca europenii...

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, cu Privire Speciala la Domeniul Bancar

Integrarea României în Uniunea Europeană are o miză extrem de puternică, privită la nivel tridimensional: individ, firmă şi societate. Este evident...

Impactul crizei economice asupra economiilor țărilor din Uniunea Europeană. o perspectivă comparativă

INTRODUCERE Aproape în orice domeniu al activităţii umane există preocupări privind disfuncţionalităţile care pot să apară în interiorul lui şi,...

Asocierea Romaniei la A.E.L.S. Conditie a Dezvoltarii si Progresului Economic

CAPITOLUL I TENDINŢE ŞI REALITĂŢI ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN 1.1. PRINCIPALELE DIRECŢII DE EVOLUŢIE ALE COMERŢULUI INTERNAŢIONAL...

Uniunea Europeană - Uniune Economică și Monetară

INTRODUCERE Uniunea Europeană reprezintă un spaţiu economico-social şi politic, în construcţie, de o natură şi consistenţă diferită faţă de...

Integrarea Economică Europeană

INTRODUCERE Scopul acestei lucrări este de a încerca să dezvăluie cum a început activitatea Uniunii Europene, ce este în prezent şi cum va fi în...

Relatiile dintre Romania si UE - Uniunea Economica si Monetara

CAPITOLUL I UNIUNEA EUROPEANĂ- etapizarea evoluţiei integrării europene 1.1. Scurt istoric al Uniunii Europene Gândirea promotoare a unei Europe...

Finanțări în Spațiul Economic European

Introducere Spațiul Economic European (SEE, European Economic Area) a luat ființă la data de 1 ianuarie 1994 în urma acordului semnat la data de 2...

Ai nevoie de altceva?