Economie europeană - curs 3 - politici europene

CLASIFICAREA POLITICILOR EUROPENE

POLITICI ORIZONTALE

includ obiectivele, mijloacele şi măsurile luate în comun de statele membre în cinci domenii principale: dezvoltare regională, progres social, fiscalitate şi protecţia mediului;

Corespunzător lor, identificăm politica regională, politica socială, politica fiscală, politica privind concurenţa, politica de mediu

POLITICI SECTORIALE

sunt politicile care vizează principalele sectoare ale economiei statelor membre

politica industrială, politica privind cercetarea şi tehnologia, politica energetică, politica de transport, politica agricolă, politica privind pescuitul

POLITICI PRIVIND CETĂŢENII

POLITICA REGIONALĂ

Tratatul privind crearea Comunităţii Europene: “comunitatea va urmări să reducă disparităţile dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni, precum şi slăbiciunile celor mai puţin favorizate regiuni sau insule, inclusiv ale zonelor rurale”

În perioada 1957 – 1973 principalele instrumente folosite pentru finanţarea procesului de dezvoltare au fost: Fondul Social European, Banca Europeană de Investiţii, Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă;

După aderarea la UE a Marii Britanii, a Irlandei şi a Danemarcei în 1973, din 1975 a fost creat Fondul European de Dezvoltare Regională

Iniţial, fondul a fost creat pentru a sprijini regenerarea regiunilor industriale aflate în declin din Marea Britanie şi de a compensa fondurile reduse pe care aceasta le primea prin intermediul Politicii Agricole Comune.

Integrarea Greciei şi, ulterior a Spaniei şi Portugaliei, au făcut ca fondul să se adreseze tuturor regiunilor rămase în urmă din punctul de vedere al dezvoltării

Obiectivele politicii regionale

La nivel european, obiectivul principal al politicii regionale a Uniunii Europene îl constituie reducerea disparităţilor regionale existente şi prevenirea unor noi dezechilibre regionale printr-un transfer de resurse comunitare către zonele cu probleme, prin intermediul instrumentelor financiare cunoscute sub denumirea de fonduri structurale.

Începând cu 2007 obiectivele politicii regionale sunt:

Convergenţa

Competitivitate regională şi ocupare

Cooperare teritorială europeană

Coeficienţii maximi de cofinanţare sunt:

Convergenţă: intre 75% si 85%;

Competitivitate şi ocuparea forţei de muncă: intre 50% si 85%;

Cooperare teritorială europeană: între 75% şi 85%;

Fondul de Coeziune: 85 %.

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care UE acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.

Pentru intervalul 2007 – 2013 există

trei Fonduri Structurale:

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);

Fondul Social European (FSE);

Fondul de Coeziune (FC);

doua Acţiuni Complementare, respectiv:

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR);

Fondul European pentru Pescuit (FEP).