Cuprins
CUPRINS
CAPITOLUL I GLOBALIZAREA SI IMPLICATIILE EI ASUPRA FLUXURILOR
VALUTARE SI MONETARE INTERNATIONALE 3
CAPITOLUL II FACTORII FUNDAMENTALI DE INFLUENTĂ ASUPRA
CURSULUI DE SCHIMB 10
2.1 Factorii fundamentali de influentă asupra cursului de schimb 10
2.2 Reglarea cursurilor de schimb 14
2.3 Interventia băncii centrale pe piata valutară 17
2.4 Modificări în functia cursului de schimb de mecanism de influentă asupra relatiilor
economice internationale în contextul globalizării 20
2.5 Previziuni asupra cursului de schimb 23
CAPITOLUL III MUTATII ÎN MODELAREA RATELOR DE SCHIMB ALE
VALUTELOR 25
3.1 Modelul ratei de schimb potrivit teoriei paritătii puterilor de cumpărare 25
3.2 Modele de curs de schimb în teoriile de orientare keynesistă si monetaristă 27
3.3 Modele noi cu privire la ratele de schimb 32
3.4 Modele de curs de schimb de echilibru si implicatiile lor 33
CAPITOLUL IV CREAREA LICHIDITĂTII INTERNATIONALE 42
4.1 Modelul ofertei de creare a lichiditătilor internationale 42
4.2 Modelul cererii de creare a lichiditătii internationale 43
4.3 Abordarea creării lichiditătii internationale în termeni de portofoliu 47
4.4 Lichiditatea internatională sustinută de Fondul Monetar International 48
4.5 Evolutia lichiditătii internationale 49
CAPITOLUL V BALANTA DE PLĂTI SI FACTORII CARE INFLUENTEAZĂ
ECHILIBRUL SĂU 58
5.1. Structurarea informatiilor privind fluxurile valutar financiare în balanta de plăti 58
5.2 Factorii care influentează asupra echilibrului balantei de plăti 59
5.2.1 Factorii care determină echilibrul balantei contului curent 60
5.2.2 Factori care influentează contul de capital 63
5.2.3 Conexiunea dintre creatia monetară si balanta de plăti 64
CAPITOLUL VI AJUSTAREA AUTOMATĂ A ECHILIBRULUI BALANTEI
DE PLĂTI 67
6.1 Ajustarea automată a balantei de plăti prin preturi 67
6.2 Ajustarea automată a balantei de plăti prin venit 70
6.3 Conexiunea dintre variatiile cursului de schimb si echilibrul balantei de plăti 72
6.4 Conditiile din teoria elasticitătilor critice Marshall Lerner cu privire la echilibrarea
balantei de plăti 73
CAPITOLUL VII ECHILIBRUL ECONOMIC, ECHILIBRUL MONETAR SI ECHILIBRUL
BALANTEI DE PLĂTI SI CORELATIILE RECIPROCE 77
7.1 Echilibrul economic si echilibrul monetar si reflectarea lor prin curbele IS, LM 77
7.2 Echilibrul economic si monetar în economiile închise 78
7.3 Deschiderea externă si consecintele sale asupra corelatiei dintre echilibrul economic si
echilibrul monetar 79
2
7.4 Echilibrul extern exprimat prin curba balantei de plăti (BP) 80
7.5 Modificarea curbei balantei de plăti 82
CAPITOLUL VIII CONEXIUNILE DINTRE ECHILIBRUL BALANTEI DE PLĂTI,
ECHILIBRUL REAL SI ECHILIBRUL MONETAR ÎN CONDITIILE CURSURILOR DE
SCHIMB FIXE SI FLOTANTE 88
8.1 Relatia dintre echilibrul balantei de plăti, echilibrul real si monetar în conditiile
cursurilor fixe 89
8.2 Relatiile dintre echilibrul balantei de plăti, echilibrul real si monetar în conditiile cursurilor
flotante 95
CAPITOLUL IX POLITICILE MONETARE SI BUGETARE SI IMPACTUL LOR ASUPRA
ECHILIBRĂRII BALANTEI DE PLĂTI 98
9.1 Politicile monetare si bugetare si impactul lor asupra echilibrării balantei de plăti în
contextul mobilitătii capitalurilor pe plan international 98
9.2 Politicile monetare si bugetare în contextul unor mobilităti reduse a capitalurilor pe plan
international 106
CAPITOLUL X STABILITATEA FINANCIARĂ INTERNATIONALĂ 112
10.1 Conceptele de stabilitate financiară si stabilitate financiară internatională 112
10.2 Practici si proceduri de cooperare în asigurarea stabilitătii financiare 117
10.3 Asigurarea stabilitătii financiare în Uniunea Europeană 119
10.4 Stabilitatea financiară transfrontalieră 123
BIBLIOGRAFIE 129
Extras din document
CAPITOLUL I
GLOBALIZAREA SI IMPLICAtIILE EI ASUPRA FLUXURILOR
VALUTARE SI MONETARE INTERNAtIONALE
· globalizare
· dereglementare
· dezintermediere
· decompartimentare
Globalizarea este expresia unui proces complex de transformare a lumii contemporane
care reflectă: internationalizarea productiei, integrarea pietelor financiare, amplificarea relatiilor
comerciale si financiare, extinderea tehnologiilor noi, circulatia liberă a bunurilor, capitalurilor si
persoanelor. În viziunea Fondului Monetar International, “globalizarea este un proces istoric,
rezultatul inovatiilor si al progresului tehnologic. Se referă la cresterea continuă a integrării
economiilor lumii, în special datorită fluxurilor comerciale si financiare. Termenul se referă, de
asemenea, la miscările de populatie (fortă de muncă), cunostinte, tehnologie peste granite”.
Unul din factorii fundamentali ai globalizării lumii este reprezentat de dezvoltarea
tehnologiei de informare si comunicare care a exercitat un impact puternic asupra mobilitătii
factorilor de productie si comunicării, precum si pe plan social.
Un al doilea factor care a stimulat globalizarea lumii este considerat așezarea la baza
dezvoltării economice pe spatii geografice largi a doctrinei neo liberale.
Globalizarea a fost favorizată de prăbusirea sistemului socialist care a determinat
cresterea numărului de tări bazate pe economie de piată si de reformele de orientare liberală.
Caracterul de proces ireversibil al globalizării se explică prin prisma integrării pietelor
financiare, a sporirii rolului firmelor private în relatiile economice internationale, a deschiderii
economiilor nationale si a progresului tehnologic.
Globalizarea este abordată în mod diferit de specialisti si receptată de cetătenii diverselor
tări.
Unii specialisti sustin că globalizarea a contribuit la adâncirea interdependentelor dintre
economiile nationale, la cresterea fluxurilor comerciale si financiare internationale, la miscarea
liberă pe plan international a bunurilor, capitalurilor si persoanelor si la progresul tehnic.
Globalizarea a generat oportunităti pentru tări ca să valorifice deschiderea pietelor, să
asimileze noile tehnologii si să înregistreze ritmuri de dezvoltare economică.
CONCEPTE
4
Procesul de globalizare a stimulat dezvoltarea schimburilor comerciale internationale,
distributia activitătilor de productie pe baza avantajului comparativ aplicat la scară globală.
De asemenea, se invocă în favoarea globalizării faptul că oferă un spatiu mondial pentru
miscarea factorilor de productie si pentru valorificarea resurselor naturale.
Alti specialisti consideră că globalizarea a adâncit decalajele între tările emergente si
tările dezvoltate, a redus oportunitătile pentru tările mai putin dezvoltate, a accentuat inegalitătile
în distributia veniturilor între anumite zone geografice din lume.
În comparatie cu viziunea care a considerat globalizarea ca o stare a lumii care
favorizează progresul economic si social, asigură cetătenilor sanse egale la o viată mai demnă si
îmbunătăteste dialogul, se manifestă o respingere a acestei evolutii a lumii, invocând nivelul
redus de dezvoltare în unele tări, a sărăciei din acele state mai putin dezvoltate.
Globalizarea a asigurat cresterea însemnată a investitiilor străine directe, a contribuit la
accelerarea procesului de convergentă al economiilor tărilor mai putin dezvoltate, la crearea de
noi locuri de muncă, la transfer de tehnologie si la îmbunătătirea productivitătii si eficientei.
Principalele mutatii produse de globalizare sunt reprezentate de integrarea economiilor
nationale, extinderea fluxurilor comerciale si cresterea fluxurilor valutar financiar internationale.
Globalizarea financiară a contribuit la scăderea considerabilă a costului capitalului si
implicit la sprijinire economiei reale.
În contextul transformărilor produse de globalizare s a manifestat o adâncire a relatiilor
dintre pietele financiare.
Liberalizarea de pe pietele de capital a favorizat extinderea arbitrajelor pentru a facilita
eficienta portofoliilor. În anul 1997 Organizatia Mondială a Comertului a implementat acordul
asupra deschiderii serviciilor financiare către competitia globală.
Dereglementarea a contribuit la intensificarea concurentei dintre intermediarii bancari
si non bancari.
Dezintermedierea a determinat scăderea costurilor finantării tranzactiilor pe seama
resurselor disponibile prin intermediul pietelor financiare.
Globalizarea este marcată de o serie de dezechilibre în economiile unor tări care au
antrenat efecte si în economiile altor tări.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Economie Financiar-Monetara Internationala.pdf