Economie generală

1. ECONOMIA

Economia reprezint o tiin social ce studiaz : produc ia, desfacerea, comer ul,

consumul de bunuri i servicii. Potrivit defini iei date de Lionel Robbins în 1932 ,,economia

este tiin a ce studiaz modul aloc rii mijloacelor rare în scopuri alternative’’.

Deoarece are ca obiect de studiu activitatea uman , economia este o tiin social .

Economia centrat pe variabile m surabile se împarte în dou domenii principale:

a) microeconomia care se ocup de agen i individuali, cum ar fi bugetele i afacerile;

b) macroeconomia care ia în considerare economia ca pe un întreg, cererea i oferta

agregat , capitalul i materiile prime.

1.1. Trebuin ele umane i resursele economice

Pentru a putea trai i a se manifesta în rela iile cu semenii s i, individul trebuie s

consume diferite bunuri i s utilizeze anumite servicii, s - i satisfac o varietate de nevoi.

Trebuin ele umane apar, ini ial, sub forma unor dorin e, a tept ri, aspira ii ale oamenilor,

ce reprezint latura subiectiv a nevoilor. Ulterior, când acestea sunt acumulate i constientizate,

devin obisnuin e i tradi ii de consum ale indivizilor, nevoile umane capat un caracter obiectiv.

Trebuin ele umane (nevoile) reprezint ansamblul necesit ilor de consum

productiv i neproductiv al societ ii, agen ilor economici, institu iilor , etc.

Omul ca individ i membru al societ ii are multiple nevoi ce apar ca sistem bine

determinat în cadrul c ruia nevoile pot fi clasificate dup diverse criterii:

1) dup natura lor:

a) nevoi biologice i fiziologice;

b) nevoi sociale sau spirituale

2) dup natura bunurilor:

a) nevoi ce se pot satisface cu bunuri materiale;

b) nevoi ce pot fi satisf cute cu ajutorul serviciilor

3) dup num rul indivizilor:

a) nevoi individuale;

b) nevoi de grup ;

c) nevoi sociale.

4) dup leg tura lor cu reproduc ia social :

a) nevoi personale;

b) nevoi de produc ie.

5) dup desf urarea activit ii umane:

a) nevoi zilnice;

b) nevoi s pt mânale;

c) nevoi lunare;

d) nevoi anuale.

Trebuin ele umane se caracterizeaz printr-o serie de tr s turi i anume:

- Sunt nelimitate ca numar. Specific individului este faptul c satisfacerea unei nevoi

duce la apari ia uneia noi ce trebuie satisfacut . Eforturile permanente ale omului de satisfacere a

nevoilor, a dorin elor a fost i este motiva ia progresului economico-social;

- Sunt limitate în capacitate. Satisfacerea unei anumite trebuin e implic consumarea

unei cantit i dintr-un bun dat. Intensitatea unei nevoi personale este descrescând pe m sur ce

ea este continuu satisfacut ;

- Sunt concurente. Unele nevoi se extind în detrimentul altora, altele se substituie între

ele;

- Sunt complementare. Spre exemplu, servirea ,,mesei‘’ la un restaurant de lux presupune

o gam larg de ustensile, fa de aceea i ,,masa’’ luat la bufet;

- Orice nevoie dispare momentan prin satisfacere, ea ren scând în timp la diferite

perioade.

Satisfacerea trebuin elor umane implic existen a unor resurse.

Resursele economice reprezint totalitatea elementelor folosite de om în activitatea

sa de satisfacere a nevoilor, deci pot fi atrase i folosite pentru producerea de bunuri. Ele se

pot clasifica în doua mari categorii:

1) Bunuri economice

2) Servicii

Bunurile economice reprezint mijloacele materiale ob inute ca rezultat al muncii

i resursele naturale atrase în procesul de produc ie.

Din cadrul bunurilor economice, importan a principal o reprezint resursele naturale.

Resursele naturale, împreun cu cele demografice reprezint resursele originare sau

primare.

Alaturi de acestea o importan deosebit capat în prezent resursele derivate, rezultate

ca prelucr ri ale celor primare.

O prim clasificare a resurselor din economie:

-resurse primare

-resurse derivate.

Resursele economice reprezint totalitatea elementelor atrase care sunt folosite

pentru producerea i ob inerea de bunuri materiale i servicii.

Resursele naturale pot fi clasificate dup diverse criterii :

1) dup durata folosirii lor:

a) resurse recuperabile (p mânt, ap , etc_);

b) resurse nerecuperabile (combustibili fosili i minerali)

2) dup posibilitatea recuper rii lor:

a) resurse recuperabile (diferite materii prime);

b) partial recuperabile ( materiile prime de natura biologica);

c) nerecuperabile (resursele energetice).

Serviciile în func ie de obiectul activit ii se clasific în:

a) productive, cum sunt cele de cercetare tiin ific , proiectare, transport de m rfuri,

depozitare, etc.;

b) neproductive, cum sunt cele din înv mant, ocrotirea s n t ii, asisten a social , etc.