Economie Internationala

Imagine preview
(8/10 din 6 voturi)

Acest curs prezinta Economie Internationala.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 211 de pagini .

Profesor: O. Rujan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Economie

Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE 9
1 INTRODUCERE 13
2 PRODUCTIVITATEA MUNCII – FACTOR DETERMINANT AL COMERTULUI INTERNATIONAL 17
2.1 Costurile comparative si productivitatea muncii 17
2.2 Avantajul comparativ în teoria lui David Ricardo 19
2.2.1 Avantajul comparativ, costurile de oportunitate si productivitatea muncii 20
2.2.2 Productia, preturile si posibilitatile de consum 23
2.3 Productivitatea muncii determina nivelul salariilor 24
2.3.1 Preturi si salarii 24
2.3.2 Nivelul salariilor reale 26
2.3.3 Efecte ale modificarii productivitatii 28
2.4 Dezvoltari ale modelului ricardian 29
2.4.1 Cazul mai multor produse 29
2.4.2 Cazul mai multor tari 32
2.4.3 Cazul mai multor produse si mai multor tari 33
2.5 Cursul valutar si avantajul relativ 34
2.6 Avantajul relativ si costurile de transport 35
2.7 Indicatori de masurare a specializarii internationale 37
3 TEORIA LUI HECKSCHER SI OHLIN. ABUNDENTA RELATIVA A FACTORILOR DE PRODUCTIE 39
3.1 Functii de productie si venituri de scara 39
3.2 Intensitatea si abundenta factorilor de productie 41
3.2.1 Intensitatea factorilor de productie 41
3.2.2 Abundenta factorilor de productie 44
3.3 Modelul Heckscher-Ohlin 44
3.3.1 Înzestrarea tarilor cu factori de productie 45
3.3.2 Preturile factorilor si ale marfurilor 48
3.3.3 Dezvoltarea modelului si verificarea empirica 51
3.4 Cererea reciproca si schimburile comerciale internationale 56
3.4.1 Cererea într-o economie închisa 56
3.4.2 Preferintele sociale si bunastarea 57
3.4.3 Cererea reciproca si curba schimburilor 60
4 COMERTUL INTERNATIONAL SI TEHNOLOGIA 64
4.1 Modelul decalajului tehnologic 65
4.2 Teoria ciclului produsului 67
4.3 Curbele învatarii si comertul international 73
5 COMERTUL INTERNATIONAL SI CRESTEREA ECONOMICA 79
5.1 Efectele cresterii asupra comertului exterior 79
5.2 Cresterea economica, consumul, productia si comertul international 81
5.2.1 Cresterea economica, consumul si comertul international. 81
5.2.2 Cresterea economica, productia si comertul international. 82
5.3 Modificarea cantitativa si calitativa a stocului de factori de productie, cresterea economica si comertul international 82
5.3.1 Modificarea cantitativa a stocului de factori de productie, cresterea economica si comertul international. 83
5.3.2 Progresul tehnic 85
5.4 Efectele comertului exterior asupra cresterii economice 88
6 COMERTUL INTERNATIONAL SI CONCURENTA IMPERFECTA 94
6.1 Economiile de scara si costurile de productie 94
6.1.1 Costurile de productie totale 94
6.1.2 Costurile medii ale productiei 96
6.1.3 Costurile marginale de productie 97
6.2 Teoria concurentei imperfecte 98
6.2.1 Oligopolul si schimburile internationale. 99
6.2.2 Competitia monopolista si comertul international 103
6.3 Schimburile inter- si intraindustriale 106
6.3.1 Verificarea empirica a schimburilor intra-industriale 106
6.3.2 Efectele subventiilor de export. 108
6.4 Comertul international cu bunuri diferentiate si servicii 109
6.4.1 Concurenta imperfecta pe pietele mondiale. 110
6.4.2 Comertul international cu bunuri diferentiate 114
6.4.2 Efecte ale modificarii preferintelor 117
6.5 Efectele barierelor ne tarifare în comertul international 118
6.5.1 Contingentele la import 118
6.5.2 Echivalentul vamal al unei norme de calitate, aplicate cu scop protectionist 119
6.6 Comertul international cu servicii 121
6.6.1 Cerinta mentinerii identitatii 121
6.6.2 Cerinta pastrarii identitatii si comertul international cu servicii 122
6.7 Cercetari empirice 125
6.7.1 Diferente privind caracteristicile de calitate ale produselor 125
6.7.2 Efectele obstacolelor cantitative la import asupra calitatii si preturilor marfurilor importate 125

Extras din document

1 INTRODUCERE

Economia internationala studiaza ansamblul legaturilor dintre economiile nationale, realizate prin comertul cu bunuri si servicii, fluxurile monetare si investitiile reciproce.

În ultimele decenii deplasarea internationala a capitalului si marfurilor a cunoscut o dinamica superioara productiei mondiale (produsului brut mondial*), asa dupa cum se evidentiaza în Figura 1.1, dar evolutia accelerata a primilor doi dintre cei trei indicatori mentionati a devenit o necesitate, abia dupa ce valorificarea factorilor de crestere interni ai economiilor nationale s-a apropiat de limitele sale obiective.

1975 = 100, scara logaritmica

Figura 1.1: Fluxurile internationale de capital, comertul

mondial (volum) si produsul brut mondial

Sursa: FMI, Deutsche Bundesbank, Der Spiegel, 2002

Evolutia mai stabila a PIB fata de cea a comertului mondial si a fluxurilor internationale de capital este consecinta raportului de determinare între productie si celelalte componente ale economiei internationale.

Expansiunea spectaculoasa a fluxurilor internationale de capital din ultimele decenii a fost precedata de cea a comertului international, care, prin ritmurile înalte din a doua jumatate a secolului 20, a devansat productia mondiala, fapt ilustrat în figura 1.2.

Sursa datelor: OECD, World Economic Outlook, 2003

Economia globala creata prin complexele interdependente ale economiilor nationale este în prezent un spatiu turbulent, generând oportunitati economice în rapida succesiune, dar si riscuri.

Cresterea vijelioasa a schimburilor este însotita de frecvente dezechilibre, care sunt în mod necesar compensate prin fluxuri financiare formate între pietele nationale de capital.

Economia internationala foloseste aceleasi metode fundamentale de analiza ca si celelalte domenii ale economiei, întrucât motivatiile si comportamentul indivizilor sunt aceleasi în tranzactiile interne, ca si în cele internationale. Apar însa si probleme distincte, ce decurg din interactiunea statelor suverane si din existenta frontierelor politice.

Temele specifice economiei internationale sunt: avantajele si structura comertului international, protectionismul, balantele de plati, determinarea ratei de schimb, coordonarea politicilor internationale si pietele internationale de capital.

Comertul international este avantajos – chiar daca nu în egala masura – tuturor tarilor participante la schimburi. Permite tarilor ca, prin specializarea în producerea unei game mai înguste de marfuri sa utilizeze mai intens resursele abundente si ieftine si sa beneficieze de avantajele economiilor de scara.

Beneficiile comertului international nu se limiteaza doar la schimburile de bunuri si servicii. Apar avantaje si din compensarea unor fluxuri de marfuri si servicii cu fluxuri ale fortei de munca si de capitaluri, acest din urma caz reprezentând schimbul de bunuri curente pentru bunuri viitoare.

Schimburile internationale de active (participari la capital sau titluri de credit) ofera posibilitatea diversificarii avutiei fiecarei tari si reducerii variabilitatii venitului.

Desi, în general, toate tarile câstiga din comertul international, nu toate grupurile din aceste tari au mereu de câstigat: apar efecte asupra distribuirii veniturilor. De obicei sunt dezavantajati producatorii de marfuri concurate de importuri si câstiga consumatorii acestor marfuri. Adesea acest fenomen face obiectul unor prelungi dezbateri politice.

O preocupare majora este explicarea structurii schimburilor internationale. Pe lânga teoria traditionala a avantajelor comparative, au aparut unele care sugereaza si o substantiala contributie a întâmplarii la specializarea internationala.

Problemele economice sunt însotite de unele de politica comerciala, tinând seama de efectul concurentei externe asupra prosperitatii industriilor nationale. Guvernele cauta, fie sa puna la adapost industriile autohtone de concurenta straina limitând importurile, fie sa le ajute în competitia mondiala, acordându-le subventii.

Economia internationala ofera cadru analitic si criterii pentru determinarea efectelor politicilor cu incidenta asupra comertului international. Experienta arata ca, în orientarea politicii comerciale, sunt adesea mai importante conflictele de interese din interiorul unei tari, decât conflictele de interese dintre tari.

Un concept de maxima importanta pentru economia internationala este balanta de plati. Întelegerea ei necesita precizarea contextului de analiza: al miscarilor internationale de capital, al tranzactiilor reflectate prin conturile nationale sau al politicii monetare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Economie Internationala.doc

Alte informatii

Economia internationala studiaza ansamblul legaturilor dintre economiile nationale, realizate prin comertul cu bunuri si servicii, fluxurile monetare si investitiile reciproce